De ce a revocat Curtea de Apel Ploiești arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiță

Dovezile puse în fața primei instanțe în cazul lui Sebastian Ghiță au, în opinia Curții de Apel Ploiești, „aptitudinea și nivelul probator pentru a concluziona vulnerabilități majore ale unor anchete penale”, se arată în motivarea revocării ultimului mandat de arestare emis pe numele omului de afaceri.

„În contextul noilor probe administrate în dosarele instrumentate de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiței referitoare la procurorii-inculpați (..) și la procurorul șef serviciu (…) cercetați pentru (…) grup infracțional organizat, metode neconforme de investigare prin procedee probatorii denaturate, acte de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, inducere în eroare a organelor judiciare, utilizarea acelorași martori atât cu identitate reală, cât și cu identitate protejată ca principale mijloace de probă, constituite artificial în scopul falsificării probelor, care să ducă, în final, la arestarea sa, inculpatul (…) a susținut că a dovedit împrejurarea compromiterii întregii activități de urmărire penală desfășurată în toate cauzele penale care îl vizează, inclusiv în dosarul penal nr. 110/P/2016, astfel că nu se mai justifică, în mod legal nicio măsură preventivă, cu atât mai puțin una privativă de libertate”, reiese din motivarea Curții de Apel Ploiești.

Judecătorii Curții de Apel Ploiești mai arată că „nu se poate face abstracție atunci când în discuții este pusă libertatea unei persoane acuzate de săvârșirea unor infracțiuni”.

„Curtea de Apel a verificat în calea de atac a contestației de față (…) dacă obiectivitatea probelor strânse împotriva inculpatului pentru a justifica arestarea sa preventivă a fost vulnerabilizată de activitatea pretins infracțională de care sunt în mod verosimil și legitim suspectați cei doi procurori, concluzionând că, pentru toate considerentele expuse în cele ce preced, într-o manieră esențială a fost efectuată în substanța sa, legalitatea arestării preventive fiindcă dovezile care au servit judecătorului de drepturi și libertăți ca justificare pentru constatarea întruniri condițiilor prevăzute de lege în scopul de a institui în lipsă, detenția provizorie a inculpatului ar fi fost produse prin fraude procesuale de o gravitate excepțională în măsura în care se vor dovedi reale (…) și de care nu se poate face abstracție atunci când în discuții este pusă libertatea unei persoane acuzate de săvârșirea unor infracțiuni”, scrie în motivarea instanței.

Astfel, instanța a decis că materialul probator „nu are aptitudinea de a susține factual măsura preventivă” în cazul lui Sebastian Ghiță.

„Până la refacerea actelor de urmărire de către o altă unitate de parchet, până la readministrarea probelor de către procurori care să își exercite funcția judiciară în mod legal și imparțial, materialul probator administrat în condiții neconforme nu mai are aptitudinea de a susține factual măsura preventivă care a fost luată împotriva sa (a lui Sebastian Ghiță – n.r.) de judecătorul de drepturi și libertăți ce nu a cunoscut modalitatea reală în care probele au fost strânse împotriva sa”, se mai arată în documentul citat.

Curtea de Apel Ploiești a admis, în 7 martie contestația depusă de fostul deputat Sebastian Ghiță și a dispus revocarea arestării preventive în lipsă în dosarul privind contractele de prestare de servicii IT. Decizia e definitivă.

„Curtea de Apel Ploiești admite contestația formulată de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian împotriva încheierii (…) pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova pe care o desființează în totalitate și rejudecând cererea inculpatului admite cererea și dispune revocarea măsurii arestării preventive”, se arată în decizia Curții de Apel Ploiești.

Acesta a fost ultimul dosar în care era dispusă arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiță.

„Am solicitat revocarea mandatului de arestare pentru că avocații mei au reușit să obțină noi probe și noi dovezi că acest ultim dosar în care mai am mandat de arestare s-a bazat pe probe falsificate. Am dovada clară că procurorii de la Ploiești, Onea și Negulescu, au presat și în acest dosar – cinci am avut – în fiecare dintre ele, tone, zeci de declarații au fost obținute prin falsuri sau prin folosirea unor martori care să dea declarații sub presiune”, a declarat Sebastian Ghiță, la RomâniaTv.

Decizia de arestare preventivă în lipsă fusese luată în 15 martie 2017 de Tribunalului Prahova și devenise definitivă prin încheierea din 3 aprilie 2017 a Curții de Apel Ploiești.

Curtea de Apel Ploiești decide retragerea cererii de extrădare a lui Sebastian Ghiță

Curtea de Apel Ploiești a decis retragerea cererii de extrădare emise pe numele lui Sebastian Ghiță, considerând că a rămas fără temei, după ce a fost anulat ultimul mandat de arestare preventivă.

Potrivit portalului instanței, Curtea de Apel Ploiești a admis sesizarea formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel Ploiești – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie.

„În consecință, constată că nu mai subzistă condițiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea numitului Ghiță Sebastian Aurelian, în temeiul mandatului de arestare preventivă nr. 2/UP/14.04.2017 emis de Curtea de Apel Ploiești, și dispune retragerea cererii de extrădare întemeiate pe acest mandat de arestare preventivă”, se arată în încheiere.

Soluția instanței poate fi contestată în termen de 24 de ore de la pronunțare.

Magistrații din Prahova, dar și cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție au revocat, rând pe rând, în ultimii doi ani, de când Sebastian Ghiță a plecat din România, cinci mandate de arestare preventivă cerute de procurorii DNA Ploiești.

Procurorii au cerut arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat în cinci dosare. Este vorba de dosarul „Hidro Prahova”, în care Ghiță este cercetat pentru corupție alături de Iulian Herțanu, de fostul președinte al Consiliului Județean Prahova Mircea Cosma și de fiul acestuia, fostul deputat PSD Vlad Cosma, de dosarul Asesoft, în care fostul parlamentar a fost trimis în judecată alături de fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, de dosarul foștilor procurori și polițiști din Prahova, în care Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată și achitat în primă instanță, dar și de dosarul cunoscut drept „Ponta-Blair”, în care afaceristul este acuzat că ar fi plătit vizita în România a fostului premier britanic și în dosarul Teamnet, în care anchetatorii îl acuză pe Ghiță că ar fi cerut peste 50 milioane de euro de la diverse firme pentru contracte cu statul.

În 18 aprilie 2018, Curtea de Apel Ploiești a admis cererea formulată de Centrul de Cooperare Polițienească Internațională-Biroul Național INTERPOL prin care s-a solicitat extrădarea fostului deputat, având ca bază mandatul de arestare preventivă emis pe numele său.

Curtea Supremă de Justiție din Serbia a respins, însă, cererea autorităților române privind extrădarea și a stabilit că este eligibil pentru obținerea azilului.

Foto: Hepta