De ce au scăpat de arest Truică și prințul Paul

Curtea de Apel Brașov și-a motivat decizia prin care a dispus plasarea în arest la domiciliu a lui Remus Truică, a prințului Paul și a avocatului Robert Roșu și cercetarea sub contr judiciar a lui Dan Andronic, Claudiu Mateescu, Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro.

Potrivit judecătorului de drepturi și libertăți, în cazul celor șase inculpați din dosarul revendicărilor ilegale „există probe sau indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile descrise în ordonanțele de punere în mișcare a acțiunii penale, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art 201 alin. 1 teza I Cod de procedură penală pentru luarea oricărei măsuri preventive”. Însă nu se impune arestarea preventivă a acestora.

În motivarea Curții de Apel Brașov se reține că, înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea în libertate a prințului Paul, a lui Remus Truică și a lui Robert Roșu este necesară și suficientă măsura arestului la domiciliu, având în vedere anturajul și mediul din care provin inculpații, persoane cu nivel ridicat de instruire, integrate în familie și societate, lipsa antecedentelor penale. De asemenea, instanța a reținut că măsura arestului la domiciliu asigură în aceleași condiții realizarea scopului măsurii preventive, respectiv buna desfășurare a procesului penal.

ALEGERI 2024 CONSULTĂRI la Coroceni. Pe cine desemnează Klaus Iohannis PREMIER, în prima zi după expirarea mandatului

10:46

POLITICĂ Victor Negrescu trage un semnal de ALARMĂ: „Democrațiile și justiția socială, sub amenințare” / Demersul vicepreședintelui Parlamentului European

10:44

„Chiar dacă prin prisma prejudiciului de 135,8 milioane de euro în paguba statului, reacția publicului este una virulentă, de totală dezaprobare și indignare profundă, astfel cum se afirmă în referatul cu propunere de arestare preventivă, acest fapt nu poate justifica luarea măsurii arestării preventive, cu nesocotirea celorlalte condiții prevăzute de lege. În plus, pentru a garanta recuperarea pagubei produsă prin infracțiune, procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asiguratorii (…) Interesul principal în cazul săvărșirii unor infracțiuni care au produs prejudicii financiare este acela al recuperării acestor prejudicii prin luarea unor măsuri asiguratorii, iar nu arestarea preventivă”, se menționează în motivarea instanței.

De asemenea, Curtea de Apel Brașov reține că faptele pentru care sunt cercetați inculpații au fost săvârșite în perioada 2006- 2009 sau 2011 și că acestea, în parte, au făcut obiectul unor alte dosare penale.

„Din actele dosarului nu rezultă vreo probă din care să reiasă că inculpații au făcut pregătiri de orice natură pentru a se ascunde, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, că au încercat să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii sau să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau că pregătesc săvârșirea unei alte infracțiuni”, se mai arată în documentul citat.

Judecătorul de drepturi și libertăți a considerat în cazul lui Dan Andronic, Andrei Marcovici și lui Claudiu Mateescu că măsura preventivă a controlului judiciar este proporțională cu gravitatea acuzațiilor ce li se aduc și „necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea ei”.

„Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că lăsare în libertate a inculpaților Andronic Dan Cătălin, Marcovici Andrei și Mateescu Lucian Claudiu nu prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere infracțiunile pentru care sunt cercetați, comparativ cu cele pentru care sunt cercetați inculpații Truică Remus și Roșu Robert Mihăiță”, susține magistratul în motivare.

Totodată, judecătorul apreciază că nu ar exista indicii că cei trei, lăsați în libertate, dar sub control judiciar, ar influența negativ activitatea de urmărire penală, nefiind dovedite susținerile anchetatorilor că „inculpații dispun de resurse financiare importante care le dau posibilitatea reală de sustragere de la urmărirea penală raportat la veniturile deținute/administrate în societăți de tip offshore în străinătate”.

„Nu se precizează care dintre inculpați dețin sau administrează venituri în societăți offshore în străinătate, făcându-se doar constatarea că inculpații Claudiu Mateescu și Andrei Marcovici sunt persoane implicate în activități comerciale, financiare importante, iar derularea acestora în mod corect și legal este de esența bunei funcționări a societății”, se precizează în documentul citat.

Curtea de Apel Brașov a decis, în 12 decembrie, ca prințul Paul să fie plasat în arest la domiciliu în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro, el fiind acuzat de cumpărare de influență, spălarea banilor și complicitate la abuz în serviciu. Procurorii DNA și prințul Paul au contestat decizia, urmând ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) să ia o hotărâre definitivă în acest caz pe 21 decembrie.

Omul de afaceri Remus Truică și avocatul Robert Roșu au fost plasați în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Claudiu Mateescu și Marius Marcovic au fost puși sub control judiciar pentru 60 de zile în urma unei decizii a Curții de Apel Brașov din 11 decembrie. ICCJ va analiza contestațiile anchetatorilor și a celor cinci inculpați în 18 decembrie.

În acest dosar procurorii DNA l-au pus sub control judiciar pe Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole.

Potrivit procurorilor DNA Brașov, începând din anul 2006, prințul Paul i-a promis lui Remus Truică și asociaților lui din grupul infracțional, între care Robert Roșu, Marius Marcovici, Lucian Mateescu și Dan Andronic, o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea sau retrocedarea dreptului de proprietate din București și din alte județe sau pe lângă judecători.

Prințul Paul, Remus Truică și ceilalți membri ai grupului „au ascuns natura ilicită a înțelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietății, între prințul Paul și SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică”, conform DNA.

„În concret, acest contract redactat de Robert Roșu prevede că Paul Philipe al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente și viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate și identificate în contract (între care și Ferma Băneasa cu un teren în suprafață de 28,63 hectare). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiții o sumă de bani și să asigure sprijin și asistență în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe al României a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienței ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare-cumpărare, înțelegeri («înțelegerea» din 13 aprilie 2011 și actul adițional la aceasta)”, a precizat DNA.

Conform sursei citate, în cursul anului 2008, ca urmare a unei notificări făcute de prințul Paul, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluționare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, prințul, urmărind obținerea de foloase necuvenite, împreună cu Robert Roșu și Remus Truică, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de Administrație să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispozițiilor legale.

„Aceasta, în condițiile în care Paul Philippe al României cunoștea că documentația este incompletă și nu sunt îndeplinite condițiile legii pentru retrocedarea terenului. Acesta a și participat la discuțiile din ședința Consiliului de Administrație al institutului și a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenței sale, dar și a unor pretenții de daune în cazul respingerii cererii). Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008, Consiliul de Administrație al Institutului a dispus, cu încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar în aceeași zi a fost încheiat și protocolul de predare-preluare al terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat”, a mai arătat DNA.

Anchetatorii susțin că decizia de restituire este abuzivă, „cererea nefiind însoțită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moștenitor îndreptățit sau incidența Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei)”.

În 2013, prințul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătății și alte instituții, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă regală Băneasa și plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătrați din aceeași proprietate.

În 6 decembrie 2013, Tribunalul București i-a admis cererea și a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecția Plantelor să emită dispoziția de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafața de 25.642,96 mp din imobil, în condițiile Legii 165/2013.

Prințul Paul a mai cerut instanței obligarea Regiei Autonome Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA și Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeței de 28.780 mp și obligarea Ministerului Sănătății și Institutului Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” la restituirea în natură a 28.590 de metri pătrați din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma regala Băneasa.

De asemenea, prințul Paul a solicitat, în situația în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâților la acordarea unor imobile de aceeași valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.