De ce cred biologii și ecologiștii că social media reprezintă un risc pentru umanitate

Un grup de 17 oamenii de știință din mai multe discipline, de la biologie la filozofie, au publicat o lucrare în care susținut că impactul social media ar trebuie tratat drept „o disciplină de criză.

Rețelele sociale au restructurat drastic modul în care comunicăm într-o perioadă de timp incredibil de scurtă. Putem afla lucruri noi, putem da like, putem partaja informații mai repede decât oricând, ghidați de algoritmi pe care majoritatea dintre noi nu îi înțelegem.

Unii oameni de știință din domeniul social, jurnaliști și activiști și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul în care aceasta ne afectează democrația, sănătatea mintală și relațiile. O nouă lucrare publicată în prestigioasa revistă științifică PNAS la începutul acestei luni, intitulată „Administrarea comportamentului colectiv global” abordează acest subiect.

POLITICĂ Elisabeta LIPĂ a fost eliberată din funcția de șef al Agenției Naționale pentru Sport de către Marcel Ciolacu

11:25

UTILE GREȘEALA pe care aproape toți românii o fac în noaptea de Revelion. Medicul Andrei Laslău trage un semnal de alarmă

11:09

Șaptesprezece cercetători specializați în domenii foarte diferite, de la științe climatice la filozofie, susțin că academicienii ar trebui să trateze studiul impactului pe scară largă al tehnologiei asupra societății ca pe o „disciplină de criză”. O disciplină de criză este un domeniu în care oamenii de știință din diferite domenii lucrează rapid pentru a aborda o problemă socială urgentă – cum ar fi modul în care biologia conservării încearcă să protejeze speciile pe cale de dispariție sau cercetarea științelor climatice care are ca scop oprirea încălzirii globale.

Social media și criza informațiilor

Lucrarea susține că lipsa noastră de înțelegere cu privire la efectele comportamentale colective ale noilor tehnologii reprezintă un pericol pentru democrație și progres științific. De exemplu, se susține că companiile de tehnologie nu prea s-au descurcat în timpul pandemiei COVID-19 în ceea ce privește „infodemia de informații greșite” care a împiedicat acceptarea pe scară largă a purtării măștilor de protecție și a vaccinurilor.

Autorii avertizează că, dacă sunt lăsate neînțelese și necontrolate, am putea vedea consecințe neintenționate ale noii tehnologii care contribuie la fenomene precum „manipularea alegerilor, boli, extremism violent, foamete, rasism și război”.

Acesta este un avertisment și un îndemn la acțiune făcute de către un grup neobișnuit de divers de cercetători din diferite discipline – iar colaborarea lor indică cât de preocupați sunt de acest subiect.

„Social media, în special – precum și o gamă mai largă de tehnologii de internet, inclusiv căutare bazată pe algoritm și publicitate bazată pe clickuri – au schimbat modul în care oamenii obțin informații și își formează opinii despre lume. Și se pare că au făcut-o într-un mod care îi face pe oameni deosebit de vulnerabili la răspândirea dezinformării și informării greșite”, a declarat Carl Bergstrom, co-autor al studiului și pfoseor de Biologie la Universtitatea din Washington, pentru Recode.

Acesta a reamintit de perioada în care o cercetare referitoare la hidroxiclorochină, nu tocmai bine fundamentată, a fost publicată online, fapt care a dus la promovarea acesteia drept tratament COVID-19. Astfel, medicamentul a fost cumpărat pe scară largă chiar dacă nu își dovedise cu adevărat eficiența în tratarea bolii iar unii oameni care chiar aveau nevoie de ea pentru tratarea altor afecțiuni nu au putut să o obține din auza stocurilor epuizate.