De ce mor românii cu zile. Cum ne-au luat-o înainte Surinam și Cambodgia în topul investițiilor în sănătate. RAPORT

Potrivit raportului Curții de Conturi, autoritățile din domeniul sanitar nu au știut să cheltuie banii pe care îi aveau disponibili pentru investiții în unitățile medicale din țară. Rețeaua de spitale din România este amplă și fragmentată. La finele anului 2015, potrivit datelor publicate exista un număr de 375 spitale publice.

Astfel, din raportul sus menționat, rezultă că în perioada 2011-2015, Ministerul Sănătății a alocat prin transferul de fonduri din bugetul de stat precum și din venituri proprii pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, respectiv pentru achiziția de aparatură medicală, consolidări/modernizări și pentru reparații capitale, aproximativ 5.071 mii lei pentru fiecare din cele 375 spitale publice existente. Raportat la numărul de locuitori publicat de Institutul Național de Statistică pentru perioada 2011-2015, a rezultat faptul că Ministerul Sănătății a alocat în medie pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, aproximativ 95 lei/locuitor, ceea ce înseamnă foarte puțin comparativ cu necesitățile imediate în dotarea infrastructurii în sănătate.

Astfel, România a ajuns să fie pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, cu date care arată că țara noastră a cheltuit pentru sănătate echivalentul a 5,5% – 5,6% din PIB, respectiv mult sub media de la nivel european. Statisticile europene relevă de altfel că România este pe ultimul loc în UE la acest capitol.

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

EXTERNE Ministrul german al Apărării, despre AMENINȚĂRILE hibride ale Rusiei: „Putin știe cum să ne deranjeze”

12:40

De asemenea, potrivit datelor publicate de OMS, cu 5,6% din PIB în anul 2014, România continua să se plaseze printre ultimele locuri în clasamentul lumii la capitolul cheltuieli cu sănătatea fiind devansată de țări precum Suriname, Cambodgia, Belarus sau Albania. 

Cum s-a ajuns în această situație? O arată analiza Curții de Conturi, din care reiese că Ministerul Sănătății nu a știut să cheltuie banii alocați către sectorul sanitar, atât de la bugetul de stat, cât și din veniturile proprii ale spitalelor. 

„Ministerul Sănătății nu a realizat o fundamentare corespunzătoare a resurselor financiare necesare pentru finanțarea investițiilor la nivelul unităților sanitare (prin transferuri de capital/cheltuieli de capital), acest fapt având drept consecință în perioada analizată o neutilizare eficientă a resurselor alocate (prevederi definitive) din bugetul de stat/venituri proprii în sumă de 441 milioane lei (77 milioane lei din bugetul de stat, 364 milioane lei din venituri proprii)”, se arată în raportul Curții de Conturi. 

Acest lucru a condus la apariția, la finalul perioadei analizate, a unor sume nealocate de 522 de milioane de lei în anul 2015. Mai mult decât atât, împrumuturile accesate în această perioadă de la instituții de credit internaționale au generat costuri în sumă de 7,8 milioane EUR (dobândă și comisioane de angajament) respectiv 35 milioane lei în echivalent, în timp ce aferent disponibilului menținut în cont MS a încasat dobânzi de numai 1,6 milioane lei. Costurile generate de împrumuturile accesate au fost de peste 20 de ori mai mari decât sumele încasate sub formă de dobândă.

S-a estimat că numai din disponibilul nealocat la sfârșitul anului 2015, în sumă de 522 milioane lei se puteau achiziționa un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preț de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea spitale publice din România.

Evaluarea MS a modului în care au fost cheltuite fondurile alocate de stat de către spitale, dezastruoasă

În perioada 2011-2015, potrivit analizei Curții de Conturi, Ministerul Sănătății nu a monitorizat modul în care spitalele subordonate autorității care au solicitat fonduri pentru diverse investiții au folosit aceste resurse în scopul pe care l-au menționat în momentul solicitării acestor fonduri.

Astfel, în lipsa unei monitorizări atente, au existat unități sanitare care nu au utilizat integral sumele alocate în anul 2015 pentru achiziția de aparatură medicală. Potrivit raportului citat, aceste spitale sunt: 

– Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” Timișoara din suma alocată de 16,7 mil lei nu a consumat suma de 4,6 mil. lei (27,5% grad de neutilizare);
– Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București din suma alocată de 7,7 mil lei nu a consumat suma de 2,7 mil. lei (35% grad de neutilizare);
– Institutul de boli cardiovasculare „C.C. Iliescu” București din suma alocată de 10,3 mil lei nu a consumat suma de 2,7 mil. (26% grad de neutilizare);
– Institutul Oncologic „Prof. dr. I.Chiricuță” Cluj Napoca din suma alocată de 9,4 mil. lei nu a consumat suma de 1,2 mil. lei (13% grad de neutilizare);
– Institutul Regional de Oncologie Iași din suma alocată de 1,7 mil. lei nu a consumat suma de 1,2 mil. lei (70,6 % grad de neutilizare).

În ceea ce privește sumele cerute și alocate pentru reparații capitale în situația de a nu consuma aceste fonduri s-au aflat, la finalul anului 2015: 

– Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din suma alocată de 5,9 mil lei nu a consumat suma de 4,1 mil. lei (69% grad de neutilizare);
– Spitalul Universitar de Urgență București din suma alocată de 10,6 mil. lei nu a consumat suma de 5,5 mil. lei (52% grad de neutilizare).

Din aceste date, reiese, de asemenea, că lipsa de monitorizare a modului în care sumele alocate au fost investite de către unitățile medicale care au cerut finanțare a condus la imposibilitatea de disponibilizarea în timp util a resurselor neconsumate în vederea redistribuirii altor unități spitalicești care aveau nevoie de acele sume. 

Sume alocate pentru echipamente medicale care nu au fost niciodată puse în funcțiune sau folosite

Raportul scoate la iveală situații în care resursele financiare alocate pentru procurarea procurarea de aparatură medicală, instalarea, punerea în funcțiune și pregătirea personalului, din bugetul MS sau din fonduri structurale au fost cheltuite, însă echipamentele achiziționate nu au fost instalate, nu au fost puse în funcțiune sau au fost puse în funcțiune cu întârziere, nefiind astfel introduse în exploatare în folosul și beneficiul pacienților.

Valoarea estimată a aparaturii medicale achiziționate, dar nepuse în funcțiune sau pusă în funcțiune cu întârziere a fost, la finalul anului 2015, de 98,5 milioane lei. 

Între exemplele care pot fi incluse aici se numără situația de la Spitalul de Urgență Floreasca unde aparatură medicală în valoare estimată de 14,9 mil. lei a fost achiziționată în principal în anul 2013 și în mică măsură în anul 2014, pentru înființarea și buna funcționare a „Unității de îngrijire a arșilor gravi” nu a fost pusă în funcțiune nici până în prezent. În ceea ce privește Barocamera din cadrul acestei unități, aceasta nu este funcțională și nici instalată, deși există proces verbal de punere în funcțiune și de instruire a personalului medical pentru utilizarea aparaturii. De asemenea, auditul a scos în evidență faptul că, stația centrală de sterilizare-bloc operator este deja ieșită din garanție, inclusiv echipamentele care au fost achiziționate odată cu acest obiectiv.

O situație similară s-a petrecut și la Spitalul Clinic de Urgență Pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Aparatura medicală achiziționată în perioada august-noiembrie 2015 care nu a fost pusă în exploatare până la finele anului 2015, această aparatură fiind achiziționată pentru asigurarea funcționalității centrului de excelență pentru boli cardiovasculare pentru copii. Astfel, din cele 94 aparate medicale în valoare estimată de 23,8 mil. lei care au fost achiziționate pentru acest scop, o bună parte au fost puse în exploatare după aproape un an. 

Alocare deficitară de fonduri în situații în care acestea erau aproape vitale pentru unitatea medicală

„Au fost situații în care MS nu a asigurat o analiză obiectivă a solicitărilor unităților sanitare ceea ce a determinat nealocarea sau alocarea cu întârziere a fondurilor necesare pentru realizarea unor investiții”, se arată în raportul Curții de Conturi. 

Astel, Institutul Oncologic „Prof dr. Alexandru Trestioreanu” București a prezentat Ministerului Sănătății situația existentă la nivelul secției de tratament cu iod izotopic în sensul identificării unor aspecte în ceea ce privește colectarea în siguranță a deșeurilor rezultate din această activitate. Cu toate că pentru acest obiectiv institutul a solicitat finanțare încă din luna ianuarie 2014, fondurile au fost alocate după mai mult de 2 ani (30 de luni), respectiv în luna august 2016.

Aceeași situație și în cazul Institutului Național de Endocrinologie „CI Parhon” București. Această unitate a avut probleme cu numărul de paturi  în spații special amenajate ca urmare a gradului mare de adresabilitate a bolnavilor cu afecțiuni care necesită tratament de acest gen. Institutul a solicitat fonduri necesare în anul 2016, însă nu a primit finanțare.

Aceste cazuri concrete arată că Ministerul Sănătății nu a analizat solicitările spitalelor, astfel că acordarea de fonduri nu s-a realizat obiectiv și a condus la apariția unor disfuncționalități care, lăsate nerezolvate, pot atrage după ele costuri și mai mari în viitor. „MS a asigurat finanțarea investițiilor pentru un număr redus din unitățile sanitare care au solicitat fonduri pentru investiții în anul 2015, deși a dispus de resurse importante din venituri proprii, resurse care au fost raportate la 31.12.2015 ca disponibile (521.610 mii lei)”, se arată în raport. 

Situația reală a dotărilor din spitale, o gaură neagră pentru Ministerul Sănătății

La nivelul principalei instituții din domeniul sanitar din România, respectiv Ministerul Sănătății, se pare că nu există o statistică clară care să prezinte situația dotărilor existente în unitățile sanitare, mai ales în ceea ce privește aparatura medicală performantă. Aici sunt incluse aparate precum cele pentru realizarea analizei RMN, angiografe, acceleratoare lineare. Finanțările pentru asigurarea acestei aparaturi extrem de importante ar trebui să reprezinte o prioritate.

Datele existente la nivelul UE arată că România se situează pe penultimul loc din Uniune în ceea ce privește disponibilitatea tehnologiei de imagistică medicală în spitale. Lipsa aparaturii medicale corespunzătoare conduce la creșterea riscului de deces în cazul pacienților al căror tratament este direct dependent de analizele respective. 

„Deși România a ratificat încă din anul 2014 un acord de împrumut cu Banca Mondială în valoare de 250 milioane de euro strict pentru programul oncologic și pentru radioterapie, Ministerul Sănătății nu a utilizat fonduri din acest împrumut în condițiile în care cu aparatele de radioterapie existente nu se poate asigura un tratament adecvat pentru toți bolnavii diagnosticați anual cu o formă de cancer”, se arată în raportul Curții de Conturi. 

Astfel, România se situează pe unul dintre ultimele locuri în ceea ce privește dotarea cu echipamente de imagistică medicală, echipamente medicale, cât și dotarea cu echipamente medicale de tratare a cancerului prin radioterapie.

Într-o Românie în care infrastructura spitalicească este veche și departe de standardele sanitare prezente, unde aparatura medicală este și ea veche și nu mai are aproape nimic în comun cu aparatura de ultim-moment utilizată în clinicile din străinătate, Ministerul Sănătății nu a dezolvat o strategie competentă prin care să se asigure că fondurile destinate investițiilor din spitalele din țară sunt repartizate și utilizate corect, având ca principal scop asigurarea unui cadru performant în ceea ce privește tratarea pacienților și salvarea de vieți omenești. 

În plus, „Ministerul Sănătății nu a întreprins toate demersurile necesare în vederea utilizării unor resurse importante din fonduri alocate prin acordul de împrumut dintre România și BIRD. Neimplicarea factorilor de decizie ai ordonatorului principal a condus atât la perimarea unui sistem informatic pentru care s-a achitat suma de 44.625 mii lei care nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune cât și la ineficiența investițiilor de natura studiilor de fezabilitate achitate de către Ministerul Sănătății în valoare de 114.839 mii lei, investiții care se dovedesc a fi fără continuitate și fără nicio utilitate atâta timp cât în perioada 2009 – prezent, acestea au stagnat la nivelul realizării doar a unor documentații. Neluarea măsurilor de către MS cu privire la accesarea și derularea unor proiecte cu finanțare nerambursabilă, a condus atât la pierderea unor finanțări din fonduri europene, în valoare de 79.000 mii lei cât și la neaccesarea de fonduri nerambursabile, în valoare de 470.250 mii lei, din fondul regional”, după cum se arată în raportul Curții de Conturi pentru 2011-2015. 

Aceste rateuri ale Ministerului Sănătății au condus la imposibilitatea accesării de fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.