De ce mor românii cu zile. Datele seci care scot la iveală realitatea dramatică din sistemul de sănătate din România

România ocupă locul 35 în Indexul European al Consumatorului de Sănătate, cu un total de doar 497 de puncte, în condițiile în care scorul țărilor din topul clasamentului depășește 900 de puncte, cu Olanda, ocupantă a primului loc, cu cel mai performant sistem de sănătate, cu 927 de puncte. 

SCOR TOTAL / ȚARĂ

„România are probleme severe în ceea ce privește managementul intregului sector public”, se arată în raportul citat. Printre capitolele la care țara noastră stă pe marginea prăpastiei se numără prevenția, infecțiile intraspitalicești, rata avorturilor, mortalitatea infantilă, dreptul la a doua opinie sau accesul la programare online pentru servicii medicale. 

Una dintre marile probleme ale României este reprezentată de bacteriile intraspitalicești și rezistența acestora. Țara noastră stă cel mai rău la acest capitol, peste 50% dintre infecțiile intraspitalicești fiind rezistente în timp. Toate celelalte state europene se situează sub 50% în ceea ce privește această problemă. Imediat sub România se află Portugalia, Malta și Grecia. 

Despre infecțiile intraspitalicești s-a vorbit tot mai mult de la tragedia din clubul Colectiv încoace, când situația dramatică din spitalele românești a devenit cunoscută și la nivel european. Atunci, mai mulți dintre cei cuprinși de flăcări în timpul acelei tragedii au fost infectați cu diverse bacterii în spitalele în care ajunseseră pentru a fi tratați, unii dintre aceștia pierzându-și chiar viața, la scurt timp. 

Incidența infecțiilor intraspitalicești rezistente

Un alt punct critic cuprins în acest raport și la care România ocupă prima poziție este statistica neagră privind mortalitatea infantilă. Cu peste 8 decese la 1.000 de nașteri, țara noastră pierde cei mai mulți copii la naștere, dintre toate țările europene. Cu toate că Albania se situează în imediata noastră apropiere în ceea ce privește scorul total al calității seriviciilor medicale, ocupând pnultimul loc, la capitolul mortalitate infantilă, albanezii înregistrează o medie de sub 6 decese la mia de nașteri. În topul negru, sub România, se află Macedonia și Bulgaria, cu aproximativ 7,5 decese la 1.000 de nașteri. 

MORTALITATE INFANTILĂ (Număr decese la 1000 de nașteri)

Numărul de avorturi este și el extrem de ridicat în cazul României. Cu puțin peste 400 de avorturi la mia de sarcini fără probleme, țara noastră este depășită la acest capitol doar de vecinii bulgari, care înregistrează peste 415 avorturi la 1.000 de sarcini fără probleme. „Topul” negru este completat de Estonia, Ungaria și Suedia, toate aceste state trecând de 300 de avorturi la mia de sarcini.  

AVORTURI la 1.000 de SARCINI

Se vorbește tot mai des despre dreptul pacientului la o a doua opinie. Nici la acest capitol România nu ocupă un loc fruntaș în sens pozitiv, ci, din contră, se numără printre țările în care acest drept se află într-un punct critic. Deși nu este situată în vârful clasamentului rușinos, țara noastră se încadrează în categoria țărilor în care pacienții nu se pot bucura de dreptul la o a doua opinie. 

DREPTUL LA A DOUA OPINIE

În aceste condiții pare de domeniul științifico-fantasticului să vorbim despre realizarea unor programări online la medic. Dacă în țări precum Estonia, Islanda, Danemarca, Spania și, surprinzător, Macedonia, acest tip de programare este un lucru obișnuit într-o lume a tehnologiei, în Polonia, Muntenegru, Albania, Cipru, Bulgaria sau România, acest lucru este inexistent sau aproape inexistent. Uimitor este, însă, faptul că în această categorie, cu un procentaj mai mic, se află și Austria, Franța sau Irlanda. 

PROGRAMĂRI ONLINE pentru diverse SERVICII MEDICALE

Prevenția, șansa pe care România nu vrea să o folosească

În condițiile în care sistemul medical din România nu oferă o șansă la un tratament corect pacienților, este greu ca țara noastră să exceleze în domeniul prevenției, un element extrem de important în orice sistem sanitar din lume. Vorbim aici, în special, despre campaniile de educare a populației, care trebuie să învețe să meargă la medic ori de câte ori starea lor de sănătate intră pe o pantă descendentă, să-și vaccineze copiii, să renunțe la fumat și la alcool sau să facă din mișcarea fizică un stil de viață. 

România se situează pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește rata vaccinării în rândul copiilor, mai rău ca noi stând doar Elveția și Muntenegru. Problema vaccinării a fost tot mai des discutată în ultimii ani, în contextul epidemiei de rujeolă care a făcut 38 de victime de la izbucnirea ei până în prezent. S-a vorbit și despre o lege a vaccinării, care a fost lansată în dezbatere publică, dar nu a fost adoptată până în prezent. 

Cu toate că cea mai mare rată de mortalitate în țara noastră este cauzată de bolile cardiovasculare, în România se găsește unul dintre cele mai mari numere de persoane diagnosticate cu tensiune arterială crescută. 

De asemenea, consumul de alcool este un punct slab al României, țara noastră situându-se între statele europene cu un număr mare de consumatori de băuturi alcoolice. Un român, consumă, în medie, în jur de 14 litri de alcool anual. 

România este codașă și atunci când vine vorba despre activitatea fizică, fiind una dintre țările cu cele mai puține ore de educație fizică în școli, cu toate că importanța mișcării este amintită de toți specialiștii ca fiind una dintre condițiile esențiale ale unei vieți sănătoase. 

Țara noastră primește calificative negative și la capitolul vaccinare anti HPV, dar și în ceea ce privește decesele în urma accidentelor rutiere, această ultimă categorie fiind inclusă în domeniul prevenției pentru că este considerată ca fiind cauzată de un cumul al efectelor obiceiurilor nesănătoase. 

Surinam și Cambodgia ne-au luat-o înainte în topul investițiilor în sănătate

Situația tragică a sistemului sanitar din România își găsește o explicație atunci când ne îndreptăm atenția către un raport al Curții de Conturi care a analizat modul în care Ministerul Sănătății a făcut investiții în unitățile sanitare.

Acesta arată că, în perioada 2011-2015, țara noastră s-a situat pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate. Situația nu este mai roz nici când ne uităm la clasamentul mondial al investițiilor în sistemul sanitar. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, suntem depășiți de țări precum Surinam, Cambodgia, Belarus sau Albania. Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale și incompetența alocării banilor și resurselor materiale către unitățile medicale care aveau nevoie de investiții în vederea renovării secțiilor, achiziționării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienților sau deschiderea de noi secții moderne de tratament.

Acest lucru este susținut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curții de Conturi estimează că numai folosind acești bani se puteau achiziționa un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preț de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare, asta în condițiile în care România se află pe ultimul loc în UE și la acest capitol. În aceste condiții, Ministerul Sănătății s-a trezit în situația imposibilității de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.

Citește aici CUM NE-AU LUAT-O ÎNAINTE SURINAM ȘI CAMBODGIA ÎN TOPUL INVESTIȚIILOR ÎN SĂNĂTATE