De ce NU muncesc deținuții din România. Cât pot câștiga pe oră și câți s-au oferit, voluntar, să aibă „activități lucrative”

În perioada 2008-2012, dintre cele 28.569 de persoane (media pe cei cinci ani) private de libertate din sistemul național de penitenciare doar o treime au muncit pe bani, fiind plătiți, în medie, cu cinci lei pe oră, respectiv cu 38% mai mult decât salariul orar minim reglementat în acea perioadă, conform unui raport al Curții de Conturi privind „constituirea, administrarea și utilizarea veniturilor extrabugetare la Administrația Națională a Penitenciarelor și entităților subordonate, pentru perioada 2008-2012”.

Conform reglementărilor în vigoare, din plata obținută pentru munca depusă de persoane privată de libertate, penitenciarul respectiv încasează 60%, diferența de 40% revenindu-i deținutului. Din acești 40%, persoana condamnată poate folosi 75% pe durata executării pedepsei, diferența de 25% fiind consemnată pe numele deținutului urmând să fie încasată de acesta, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate.

Dintre cei aproape 7.400 de deținuți (media anuală în perioada 2008-2012) care au lucrat, circa 4.700 (medie anuală) au muncit în interiorul locului de deținere și în regie proprie, aceștia nefiind remunerați. Circa 2.600 (medie anuală) au prestat servicii cu plată (10,75% din efectivul mediu anual iar 49 de deținuți au efectuat muncă pe bază de voluntariat și/sau în caz de calamitate, fără plată, conform raportului.

Penitenciarele din România sunt subvenționate în proporție de peste 92%

Din total veniturilor obținute de ANP în 2012, de exemplu, de puțin peste 900 de milioane de lei, 827 de milioane de lei reprezintă subvenții de la stat, bani virați de la buget, veniturile extrabugetare fiind de 7,74% din total, respectiv de aproape 70 de milioane de lei. Dintre acești 70 de milioane de lei, circa 37 de milioane de lei au fost obținute din prestarea de servicii, respectiv din „închirierea” forței de muncă.

Dincolo de caracterul economic al acestei activități, Curtea de Conturi subliniază și caracterul social, respectiv impactul benefic pe care îl are munca în cazul persoanelor private de libertate. „Folosirea persoanelor private de libertate la activitățile productive, element principal al regimului de executare a pedepselor privative de libertate, are ca obiectiv major adaptarea comportamentului persoanei condamnate la valorile sociale recunoscute de lege, susținută de de schimbări în atitudini și de dezvoltarea de competențe”, se subliniază în raportul oficial.

„Adaptarea comportamentului persoanei condamnate la valorile sociale recunoscute de lege conduce la: reducerea probabilității de încălcare a legii penale, după eliberare, la îmbunătățirea comportamentului inter-personal, inclusiv repsectul pentru diversitate, la îmbunătățirea perspectivelor de reintegrare socială și la reducerea numărului de manifestări agresive”, adaugă inspectorii Curții de Conturi în Raport.

De ce doar 30% dintre deținuți muncesc

În ceea ce privește motivul pentru care doar o treime din numărul total de persoane private de libertate din penitenciare sunt „scoase la muncă”, inspectorii Curții au ajuns la o serie de concluzii, dintre care vi le prezentăm pe cele mai importante:

1. Peste 10% din populația totală a penitenciarelor, respectiv 3.500 de persoane (medie anuală pentru perioada 2008-2012) au refuzat să desfășoare activități lucrative.

2. Mulți dintre ei sunt în tranzit, respectiv abia transferați sau care urmează să fie transferați.

3. Mulți dintre ei sunt prezenți în instanțele de judecată.

4. Unii dintre ei prezintă un grad ridicat de risc.

5. Lipsa calificării într-o meserie.

6. Lipsa personalului de pază și supraveghere.

7. Intrarea în insolvență a Regiei Autonome Multiproduct, unde în 2005 lucrau 1.142 de deținuți, număr care a scăzut la 96 în 2009 pentru ca în 2010 să devină zero.

Potrivit legii și reglementărilor legale în vigoare, persoanele private de libertate care nu optează să muncească nu pot fi obligate să facă acest lucru, principiul fiind cel al recompensei, atât financiare cât și în ceea ce privește drepturi suplimentare (pachete suplimentare, vizite suplimentare etc.).

Portretul robot al persoanei private de libertate din România

La finele anului trecut în sistemul de penitenciare din România erau 30.156 de persoane private de libertate, dintre care cei mai mulți, 26.893 erau condamnate definitiv, 2.514 se aflau în arest preventiv sau condamnați în prima instanță, 601 erau internați în centre de detenție iar 148 erau internați în centre educative, conform raportului anual pe 2014 al ANP.

Din total, 43% sunt recidiviști, în scădere de la procentajul de 45,78% înregistrat în 2013.

Cei mai mulți dintre condamnați, 14.363, execută pedepse de 1-5 ani, fiind urmați de cei cu pedepse între 5-15 ani. La finele anului trecut în sistemul de penitenciare din România se aflau 161 de condamnați la închisoare „pe viață”.

În ceea ce privește vârsta, cei mai mulți dintre ei, respectiv 9.987 (33,12%) au vârsta cuprinsă între 22 și 30 de ani. Cei mai puțini sunt cei de peste 60 de ani, 648 și cei cu vârsta între 14 și 18 ani, 316.

Din totalul deținuților, 1.048 sunt înscriși la cursuri de instruire școlară de nivel primar, 1.300 la cea de nivel gimnazial, 577 nivel liceal și tehnologic și șapte de nivel universitar.