De ce nu se mai grăbesc româncele să facă un copil. Datele care confirmă un fenomen în ultimii 25 de ani

Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 1990, 14,6 din o mie de copii care se nășteau ca fiind primii ai unei femei, erau aduși pe lume de mame cu o vârstă cuprinsă între 35 și 39 de ani. Numărul româncelor care decid însă să aibă primul copil după vârsta de 35 de ani s-a dublat în ultimul sfert de secol.

„Odată cu vârsta înaintată a mamei, scăpăm poate de grija aspectului financiar, dar întâmpinăm numeroase alte probleme, deloc de neglijat. De menționat ar fi riscurile unei sarcini după vârsta de 35 de ani – de la riscul de avort spontan și de naștere prematură, la riscul de malformații. De exemplu, riscul de Sindrom Down crește considerabil. Dacă la 30 de ani, statisticile indică o probabilitate de 1 caz la 1000 de sarcini, la 35 de ani riscul este de 1 din 400, pentru ca la 40 de ani, el să fie estimat la 1 din 100. Asta dacă ajungem să obținem o sarcină, pentru că marea problemă a pacientelor ajunse la 38, 40 de ani, este rezerva ovariană scăzută și o probabilitate mică de a avea un copil pe cale naturală. Aici intervin procedurile de reproducere umană asistată”, explică dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.

Subprogramul Național de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer a fost reluat în 2015. Potrivit datelor furnizate anul trecut, cele 13 clinici intrate în program au primit, în medie, 30 de cereri pe lună, în timp ce numărul procedurilor decontate în cuantum de 6.188 lei pentru o singură procedură a fost de 850.

„Noi am terminat de multă vreme fondurile, încă din noiembrie anul trecut. Nu am mai putut prelua niciun dosar și am așteptat finanțarea pentru anul în curs. Din păcate, până acum, nu există nicio decizie luată în acest sens. Nu putem decât să îndrumăm cuplurile interesate să urmărească deciziile luate la nivel ministerial și să intre în procedură atunci când va fi posibil. Cererea este foarte mare. Două, trei persoane întreabă zilnic despre programul național. Să nu uităm totuși că niciodată suma decontată nu a fost suficientă, ea neacoperind medicația necesară și analizele, și nici că limita de vârstă pentru ca viitoarea mamă să fie admisă este de 40 de ani”, susține dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.

Potrivit Asociației S.O.S Infertilitatea, Subprogramul FIV a fost initiat de catre Ministerul Sananatii in anul 2011, iar în cadrul Subprogramului Național de Fertilizare in Vitro și Embriotransfer s-au efectuat proceduri în urma cărora s-au născut sute de copii în familii care altfel nu i-ar fi putut avea. In anul 2013, din motive de finanțare, pacienții nu au putut depune dosare, deși Subprogramul teoretic a existat, figurând în lista de programe naționale de sănătate publicată în Monitorul Oficial pentru anii 2013 și 2014.

O problemă căreia România nu-i găsește rezolvare

Datele Institutului Național de Statistică arată că în ultimii 26 de ani, România a cunoscut o tendință negativă în ceea ce privește numărul de nașteri. De la 275.275 de nou-născuți în 1991, în mai puțin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuților ajungea la 234.521.La 16 ani de atunci, țara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 26 de ani. În 2016, în România, așa cum am spus, s-au născut doar 189.783 de copii.

În acest ritm, previziunea specialiștilor potrivit căreia în anul 2060 România va ajunge până la 14 milioane de locuitori, pare să se adevrească.

Și asta în ciuda faptului că asistăm la o creștere a numărului de căsătorii și o scădere a numărului de divorțuri. Dacă în 2015 erau înregistrate 125.454 căsătorii, anul trecut numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la 133.176 noi familii. De partea cealaltă, dacă în 2015 31.527 de cupluri decideau să renunțe la mariaj, în 2016 cifra a scăzut până la 28.798 de cupluri.