De ce nu-și vaccinează românii copiii? 3 MOTIVE REALE ale unei crize de sănătate publică

Ministerul Sănătății a dat publicității o situație privind cazurile de rujeolă înregistrate în primele luni ale anului în România. 675 de cazuri confirmate în 23 de județe. 3 copii au murit. „Ministerul Sănătății condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor”, se arată într-un comunicat al MS. În România, rata de imunizare este sub 95%, recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Rujeola este una dintre principalele cauze de mortalitate în copilărie cu aproximativ 450 de decese pe zi la nivel mondial, potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Sănătății.

Potrivit celor mai recente date publicate de OMS, valabile pentru anul 2014, rata de acoperire a vaccinului împotrivta rujeolei în România a fost, în urmă cu doi ani, de 89%, în scădere față de 2013 când această rată ajunsese la 92 de procente.

Cifrele se mențin sub nivelul recomandat de organismul internațional și în cazul vaccinurilor pentru difterie, poliomielită și hepatita B, fiecare cu un procentaj de 94%.  OMS nu furnizează datele referitoare la vaccinarea antitetanos pentru țara noastră. O scădere de două procente a fost înregistrată în cazul imunizării pentru hepatita B, celelalte două vaccinuri fiind în creștere cu două, respectiv șase procente. 

Există, deci, copii care rămân nevaccinați, deși imunizarea se face gratuit, fiind nevoie doar de acordul părintelui. Ce îi determină pe părinți să nu își vaccineze copiii? 

„Când ai probleme majore cu rujeola, e ușor să dai vina pe cei care fac campanii antivaccinare”

În ultimele zile s-a vorbit tot mai mult despre influența pe care o au campaniile duse în spațiul mediatic de persoane publice care se declară împotriva vaccinurilor făcute copiilor, aducând argumente mai mult sau mai puțin pertinente. Totuși, așa cum reiese din informațiile furnizate de Ministerul Sănătății, copiii cărora nu le sunt administrate vaccinurile esențiale pentru imunizare provin, în majoritate, din zone sărace ale țării, din mediul rural sau fac parte din comunitățile de etnie rromă. Instituția confirmă că în cazul izbucnirii epidemiilor de rujeolă în România, o dată la cinci ani statistic, focarele au fost în comunități sărace, unde rata imunizării este scăzută. „În anul 2010, comunitățile cele mai afectate au fost cele de rromi care au copii nevaccinați, iar în anul 2011 infecția s-a extins și la copii nevaccinați din unitățile de învățământ preșcolar și școlar”, se arată într-un comunicat din 2011 al MS. 

Astfel, deși există și pot influența, campaniile antivaccinare derulate de diverse persoane publice, cum este cazul Oliviei Steer, pot fi doar în mică măsură învinuite pentru faptul că mulți copii din România rămân nevaccinați. Potrivit sociologilor, aceste idei emise în spațiul public de oameni cu mai multă sau mai puțină notorietate ajung să fie cunoscute doar de o anumită parte a populației, în această categorie fiind foarte puțin probabil să intre comunitățile cu probleme. 

„La nivelul  societății aceste declarații ale unei doamne sau ale unui domn nu au influențe majore.Efectul faptului că fac unii campanii este mic. Există și influența celor care fac campanii împotriva vaccinării pe internet, da, dar grosul nu este dat, din punctul meu de vedere, de influența acestor personaje, ci de problemele și carențele sistemului medical. Este un număr relativ mic de oameni care susțin astfel de lucruri și e dreptul lor, dreptul la exprimare liberă. Factorii importanți sunt legați de modul în care funcționează sistemul medical. E o prostie să dai vina pe unii care și-au exprimat un punct de vedere. De puncte de vedere de acest timp e plin și în alte țări. Discuții controversate sunt peste tot, există și medici și alte personaje care au astfel de poziții și, repet, în spațiul public au dreptul dreptul toți să vorbească. Și, repet, în România, problemele medicale nu sunt din cauza acestor dezbateri care ocupă o zonă a elitei intelectuale, destul de restrânsă„, a explicat sociologul Alfred Bulai pentru Gândul.

Aceeași notă este păstrată și de sociologul Daniel David. Acesta susține că declarațiile făcute în sptațiul public de persoane cunoscute pot influența oamenii mai puțin informați și mai puțin educați, însă responsabilitatea nu poate fi aruncată pe cei care fac astfel de comentarii, mai ales dacă nu sunt de specialitate. Responsabilitatea o poartă, potrvit lui Daniel David, specialiștii în domeniu. 

„Ei trebuiau să ocupe spațiul public, astfel încât mesajele altor persoane publice nespecialiste să nu conteze sau să nu fie influente, să fie contrazise. Or, de foarte multe ori specialiștii consideră că este un dat. Știm deja ce înseamnă vaccinul, știm deja ce înseamnă medicină, ori iată că oamenii care nu sunt suficient de informați și educați nu știu aceste lucruri. Ar trebui ca anual, Ministerul Sănătății să aibă o politică de informare privind vaccinurile, dar nu așa numai ca o campanie media. Nu. Aceasta este o chestiune importantă pe care trebuie să o ducă, fiindcă mintea oamenilor poate fi coruptă de foarte multe surse de informație. E responsabilitatea specialiștilor. Specialiștii ar trebui să creeze dezbateri, să provoace discuții pe aceste subiecte”, a declarat acesta pentru Gândul. 

Sociologii pun în discuție, de asemenea, o altă problemă existentă în sistemul medical românesc. Pe lângă inexistența campaniilor de informare și a dezbaterilor publice, lipsa medicilor de familie în cazul comunităților rurale și a celor etnice este, de asemenea, o problemă majoră. 

„Când ai probleme majore cu rujeola, e ușor să dai vina pe cei care fac campanii antivaccinare. Nimeni nu a demonstrat care este efectul acestor campanii, mai ales că în mare măsură sunt copii, probabil, care vin din zone sărace unde nu au auzit săracii de curent electric, de-apoi de internet și de campanii antivaccinare. Oamenii nu se duc la doctor pentru că nu au bani să se ducă la doctor sau nu au doctor. O parte a populației nu merge la vaccin din cauza unui anumit tip de model cultural, din cauza lipsei resurselor sau din cauza faptului că nici nu mai au medici la ei în comună. Sunt mulți factori de acest fel”, a afirmat Alfred Bulai. 

Lipsa medicilor de familie, o problemă reală a comunităților rurale

Lipsa medicilor de familie este confirmată de exemplele concrete, astfel de situații fiind prezente în mai multe județe. 

Mii de oameni din opt comune din județul Hunedoara nu au medic de familie în localitățile de reședință. Sătenii se plâng că nu au de unde să primească rețete gratuite și trimiteri la specialiști, fiind nevoiți să meargă chiar și 60 de kilometri ca sa beneficieze de asistență medicală, potrivit informațiilor publicate în Gazeta de Dimineață, un ziar local din Petroșani. 

Pentru medicii de familie, zonele rurale din județul Hunedoara nu sunt atractive pentru că sunt relativ izolate, iar numărul asiguraților este prea mic ca să poată susține financiar un cabinet medical. După numărul de locuitori, Lăpugiu este cea mai mare comună hunedoreană în care nu există medic de familie. Iar acest inconvenient este resimțit de săteni.

„Îi rău că trebuie să mergi la Deva dacă ai nevoie. E destul de departe la Deva”, povestește un sătean.

În ultimii 15 ani, 40 de medici de familie din județul Hunedoara au plecat în alte județe sau chiar în străinătate, potrivit sursei citate. 

Aceeași situație este prezentă și în patru comune din județul Vaslui. Potrivit ziaruldevaslui.ro, în cele patru comune nu există niciun medic de familie, situația putându-se extinde, având în vedere că alte 11 localități sunt vegheate de medici deja pensionari care lucrează cu avizul Colegiului Medicilor, iar alți 15 urmează să iasă la pensie în următorii trei ani. 

Din această situație reiese, odată în plus, incapacitatea sistemului medical românesc de a crea un mediu competent, în care accesul la asistență medicală primară să fie același pentru toată lumea, indiferent de mediul de proveniență al persoanelor sau de categoria socială. 

Întârzieri în aprovizionarea cu vaccinuri în aproape toată țara

Lipsa medicilor de familie nu este unicul aspect care conduce la păstrarea în actualitate a cazurilor de copii nevaccinați la timp. O altă situație care apare în fiecare an în multe județe din România este reprezentată de carențele în ceea ce privește aprovizionarea cu diferite tipuri de vaccinuri. 

În mai 2016, vaccinul Hexacima pentru bebeluși nu se găsea de câteva săptămâni, în cabinetele medicilor de familie din mai multe județe din țară, după cum declarau la vremea respectivă oficiali din Ministerul Sănătății pentru Mediafax.

Vaccinul hexacima imunizează copiii împotriva a șase boli. Potrivit oficialilor din minister, contractul cu firma producătoare fusese semnat în luna martie, însă producătorul nu a putut asigura stocul, iar medicii de familie din Dolj spuneau că întârzierea adunase deja două luni. 

„Noi am făcut comandă, așteptăm aprovizionarea. Ministerul Sănătății cumpără vaccinul de pe piața externă și durează. Când le primim, le repartizăm medicilor de familie și vor relua vaccinarea. Noi consumăm cam 1.500 de doze pe lună”, a declarat, la momentul publicării informației, dr. Ștefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.

Situația din acest an nu este nouă. Și în 2015 au fost înregistrate întârzieri la aprovizionarea cu vaccin hexacima în județul Dolj și în alte județe din țară. 

Aceeași situație a fost semnalată și de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Olt miercuri. Potrivit Gazeta de Sud, „mii de bebeluși olteni ce ar fi trebuit vaccinați cu Hexacima în ultimele luni nu au putut primi produsul biologic, pentru că în depozitul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Olt nu se mai află nicio doză. Părinții merg cu bebelușii în brațe la medicul de familie ca să-i vaccineze, însă fac cale întoarsă după ce doctorii le explică că nu au primit dozele necesare”. 

Reprezentanții DSP Olt au precizat că se confruntă cu o criză acută de vaccin și nu știu nici la acest moment când vor fi livrate dozele necesare.

„Nici în depozitul DSP Olt, nici la medicii de familie nu mai există doze de vaccin Hexacima și ne confruntăm cu o criză. Nu avem informații oficiale privind aprovizionarea cu Hexacima. În aceeași situație suntem și la produsul Tetraxim, care se adresează copiilor de șase ani, începând cu luna septembrie”, se arată într-un comunicat al DSP Olt, citat de Gazeta de Sud. 

Potrivit datelor furnizate de DSP Olt, la finalul lunii august, la nivelul județului erau 1.216 restanțieri pentru produsul biologic Hexacima, însă numărul acestora crește de la o zi la alta. În prezent, reprezentanții DSP Olt susțin că numărul copiilor restanțieri a depășit 1.500, iar grav este că nimeni nu poate preciza când va lua sfârșit această criză.

Tot miercuri, Ministerul Sănătății a anunțat că în România este epidemie de rujeolă, în primele opt luni ale anului fiind deja înregistrate 675 de cazuri la nivel național. Trei copii și-au pierdut viața, niciunul dintre ei nu fusese vaccinat. „Comparativ cu anul 2015, creșterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă și niciun deces”, se arată în comunicatul emis de MS.