De ce s-a închis ancheta OUG 13. Ministrul Justiției: „Păcat că a durat atât de mult”

„Decizia de clasare era necesară și e firească. La sfârșit de martie, început de aprilie, eu spuneam, tot în fața dumneavoastră, că procurorul nu poate continua cercetările împotriva deciziei CCR și soluția de clasare e cât se poate de firească. Păcat că a durat atât de mult”, a spus Tudorel Toader, marți dimineață, înainte de a intra la ședința CSM.

În ceea ce privește decizia de declinare a unei părți din dosarul privind OUG 13, după cum au declarat pentru Mediafax surse judiciare, Toader a răspuns că nu știe care sunt motivele.

„Când le citim, atunci ne dăm cu părerea”, a adăugat ministrul demisionar al Justiției.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Întrebat dacă, în urma deciziei CCR, procurorii nu mai pot investiga nicio infracțiune legată de procesul de elaborare a actelor normative de către Guvern, Toader a subliniat faptul că CCR a statuat prin decizia sa faptul că procurorul nu poate ancheta oportunitatea, constituționalitatea, faptele de drept comun rămânând în sarcina procurorului.

La rândul său, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, înainte de a participa la ședința CSM, că a fost decizia procurorilor de a opri ancheta și de a clasa dosarul „pentru a nu depăși limitele de constituționalitate care sunt foarte clar arătate în deciziile CCR”.

„Se întemeiază această motivare chiar pe motivele deciziei CCR care ne indică faptul că ancheta nu poate trece de niște limite de constituționalitate. Acestea au fost motivele pentru care colegii au dispus decizia de clasare (…) Sunt magistrați independenți și nu au de gând să facă altceva decât să respecte deciziile CCR”, a spus Lazăr.

Întrebat de ce clasarea s-a făcut chiar în ziua propunerii premierului, Lazăr a spus : „Aș dori să vă spun că niciodată colegii noștri nu se uită în spațiul public pentru a emite o soluție.”

Procurorii de la Parchetul General au disjuns o parte din dosarul privind OUG 13, în ceea ce privește infracțiunea de favorizare a infractorului, cauza fiind trimisă la DNA, au declarat pentru Mediafax surse judiciare. Celelalte infracțiuni din dosar au fost clasate, procurorii invocând printre motive decizia CCR care interzice procurorilor să ancheteze aspecte care țin de oportunitatea și legalitatea adoptării unui act normativ.

Procurorii de la Parchetul General au explicat motivele pentru care a fost închis dosarul privind OUG 13, făcând trimitere la decizia CCR prin care s-a stabilit că anchetarea modalității prin care a fost dată ordonanța a dus la un conflict juridic între DNA și Guvern.

„Circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, … constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală”, este unul dintre pasajele din decizia CCR pe care le invocă procurorii.

De asemenea, procurorii se referă și la mențiunea potrivit căreia nicio normă legală sau constituțională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Președintele României cu privire la „intențiile” sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la „intenția” sa de a adopta ordonanțe de urgență.

„Pentru alte trei infracțiuni, respectiv infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, infracțiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art.275 din Codul penal, și pentru infracțiunea de fals intelectual, pentru care s-a dispus extinderea… nu sunt de natură a schimba starea de fapt și de drept a cauzei și, implicit raționamentul Curții Constituționale în analiza și soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public și Guvern”, mai spun procurorii, invocând, de asemenea decizia CCR.

Concluzia procurorilor face trimitere la mențiunea Curții care a explicat că „prin verificarea circumstanțelor în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal”.

„Așa cum v-am spus și atunci când mi-am dat demisia, s-a demonstrat și în decizia de azi a Parchetului și a CCR că acel demers era unul așteptat, legal, corect și constituțional. Nu mi s-a părut normal modul în care au fost anchetați anumiți colegi ai mei pe o acțiune legală, constituțională. Nu înseamnă că dacă dumneaei (Kovesi – n.r.) și-a asumat, această asumare a fost una corectă și legală. S-a demonstrat prin decizia de astăzi că demersul pe care eu l-am făcut atunci a fost unul legal. În România, nimeni nu are de ce să se teamă, dacă nu încalcă legea”, a declarat luni fostul ministru al Justiției, deputatul PSD Florin Iordache, cel care a promovat măsurile controversate de modificare a Codurilor Penale prin OUG 13, în iarnă.