De ce vor parlamentarii să mute Registrul Comerțului, în ciuda faptului că operațiunea a fost declarată NECONSTITUȚIONALĂ

Cinci parlamentari propun trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Camerei de Comerț a României. Principalul motiv pentru acestă modificare a proprietarului registrului este aceea că ONRC este o instituție rigidă și că în plan local camerele de comerț nu pot atrage finanțări europene. În 2009 un proiect de lege similar a fost declarat neconstituțional. Curtea Constituțională a decis că un astfel de serviciu nu poate fi trecut în domeniul privat și că în 33 de stare din Europa Registrul Comerțului este sub autoritatea statului.

Pe 21 februarie cinci deputați (Alina Gorghiu, Aurel Vainer, Marko Attila, Mircea Grosaru și Florin Iordache) și un senator (Klárik László Attila) au depus la Senat o propunere legislativă prin care cer trecerea Oficiului Național al Registrului Comerțului de la Ministerul Justiției în subordinea Camerei de Comerț și Industrie a României. În expunerea de motive a proiectului parlamentarii au menționat că Registrul Comerțului funcționează acum deficitar și este rigid. „Sistemul registrului comerțului aflat în subordinea Ministerului Justiției se dovedște a fi unul rigid, lipsit de capacitatea de adaptare rapidă a sistemului informatic care să permită procesarea datelor”, se menționează în expunerea de motive. Deputații mai spun că unul din motivele pentru care registrul trebuie să treacă de la MJ la CCRI pentru că altel camerele de comerț nu pot accesa finanțări pe fonduri europene.

„Lipsirea camerelor de comerț de registrul comerțului face ca toate aceste instituții să nu poată accesa, spre exemplu, fonduri europene, în beneficiul comercianților și astfel nu poate să atingă scopurile pentru care legiuitorul le-a inființat prin Legea nr. 335/2007. De altfel este de notorietate că în mentalul colectiv, cât și în reflexul instituțiilor statului, registrul comerțului, ca instrument in slujba mediului de afaceri, este în strânsă legatură cu camerele de comerț și nu cu Ministerul Justiției”, se mai menționează în expunerea de motive.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE ȘI EXPUNEREA DE MOTIVE

Senatorul UDMR Klárik László Attila a declarat pentru gândul că unul din motivele pentru care a propus trecerea Registrului Comerțului la CCRI este faptul că investitorii străini au probleme în colaborarea cu instituția statului. „Peste tot în lume registrul comerțului se ține la camerele de comerț. Dacă un investitor străin caută un partener, se duce la camera de comerț și întreabă acolo”, a explicat senatorul UDMR.

Reprezentantul UDMR spune că este mai corect ca Registrul Comerțului să fie gestionat de organe competente, „așa cum sunt camerele de comeț”. Senatorul mai susține că în opinia sa și taxele rezultate din activitatea registrului să rămână la bugetul local. „Până acum nu am detectat desfuncționalități, dar funcționarii de acolo nu au nici un interes să ofere mai mult colectivității locale”, a declarat senatorul Klárik László Attila.

Pe de altă parte, chiar senatorul UMDR a recunoscut că activitatea Registrului Comerțului nu poate fi trecută în întregime la camerele de comerț. Unul din aspecte faptul că la înregistrarea unei companii documentele sunt legalizate de un judecător. „Desigur că acestă activitate nu poate fi luată de la Ministerul Justiției”, a declarat Klárik László Attila.

O decizie a Curții Constituționale din 2009 arată că trecerea Registrului Comerțului la CCRI este neconstituțiunală. Curtea Constituțională spune în motivarea hotărârii că Registrul Comerțului desfășoară un serviciu public care nu poate fi trecut în sistemul privat. „Legea supusă controlului de constituționalitate prevede transformarea Oficiului Național al Registrului Comerțului din instituție publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociație neguvernamentală – Camera de Comerț și Industrie a României – ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispozițiilor care reglementează actualul statut al acestuia. Or, această modificare fundamentală nu poate opera decât în condițiile respectării principiilor constituționale și normelor europene incidente, precum și a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparență o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre (Hotărârea CJCE Comisia c. Franței din 14 octombrie 2004 și Hotărârea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)”, se precizeză în motivrea CCR.

VEZI AICI HOTARÂREA CCR DIN 2009

Potrivit CCR, în 33 de state din Europa Registrul Comerțului se află în subordinea unui minister de cele mai multe ori în subordinea ministerului Justiției. „De altfel, având în vedere că registrul comerțului îndeplinește un serviciu public de importanță deosebită în funcționarea pieței interne la nivelul Uniunii Europene, majoritatea statelor membre a stabilit organizarea registrului comerțului sub control public, în diferite forme. Astfel, în 33 de state registrul comerțului este organizat în subordinea unui minister și numai în două state registrul comerțului este ținut de camerele de comerț, însă acestea fie au statut de instituție publică în cadrul administrației publice locale, fie se află sub controlul unui minister”, se meționează în hotărârea CCR.