O cantitate de 20-25 de litri lapte contaminat cu aflatoxină consumată zilnic, timp de câteva luni, ceea ce este însă imposibil pentru un om, ar crea probleme de sănătate unei persoane, sunt de părere medicii nutriționiști.
„Vestea bună este că doza de siguranță este de un nanogram pe kilogram corp pe zi de aflatoxină. Aceasta înseamnă că o persoană care ar consuma zilnic, o perioadă de câteva luni, o cantitate de 20-25 de litri de lapte contaminat cu aflatoxină ar risca să aibă mari probleme de sănătate”, a declarat pentru gândul medicul nutriționist Lygia Alexandrescu.
Medicul nutriționist spune că probleme de sănătate ar putea avea o persoană și în cazul în care ar bea zilnic un pahar de lapte contaminat au aflatoxină, însă timp de mai mulți ani. „Primele reacții ar fi resimțirea unei stări de oboseală permanentă, la analize transaminazele ar fi crescute peste limita normală, iar la final ar duce la apariția cirozei”, a explicat medicul nutriționist.
Ce alte alimente mai pot conține aflatoxină
Depășiri ale limitei admise la aflatoxină pot apărea și la alte alimente, precum carne, ouă, nuci sau arahide. Deocamdată, în România, suspiciunile s-au confirmat doar la lapte.
„Cei ce consumă foarte multă carne pot fi mult mai expuși riscului de contaminare cu aflatoxină”, crede medicul nutriționist.
Aflatoxina poate ajunge în corpul animalelor și păsărilor care sunt hrănite cu furaje contaminate cu această toxină.
Vladimir Mănăstireanu, vicepreședinte ANSVSA, a explicat la televiziunea publică faptul că normele europene prevăd limite maxime admise la aflatoxină doar pentru laptele materie primă, nu și pentru alte produse.
Limita admisă de aflatoxină în laptele brut este de 0,05 micrograme pe litru, potrivit reglementărilor europene.
„La alte produse există posibilitatea de a face identificarea calitativă, să spunem că da, există aflatoxină, dar nu putem face o identificare cantitativă, pentru că nu există regulament european care să spună că în brânza telemea limita maximă admisă la aflatoxină trebuie să fie de atât”, a explicat Mănăstireanu.
Vicepreședintele ANSVSA a mai ținut să precizeze că „pentru ca un organism uman să se îmbolnăvească sau să ajungă să aibă semne de boală din cauza consumului de alimente contaminate cu aflatoxină trebuie să ingereze o cantitate foarte mare de aflatoxină, o perioadă foarte lungă de timp”.
Când vor fi gata analizele
Din totalul de 1.076 de probe de lapte crud și lapte pasteurizat prelevate în ultimele zile, mai sunt de analizat circa 300-400 de probe, iar șapte au fost pozitive la aflatoxină. Este vorba despre probe luate de la trei ferme de lapte, de la două unități de procesare, miercuri fiind confirmate suspiciunile pentru încă două ferme mici, potrivit ANSVSA.
Rezultatele parțiale vor fi anunțate joi, iar cele finale la mijlocul săptămânii viitoare, a precizat miercuri vicepreședintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu.
Între timp, inspectorii sanitar-veterinari desfășoară controale la nivel național la ferme de lapte, unități de colectare a laptelui, unități de procesare sau la cele care livrează prin automate lapte pentru populație.
Unde a ajuns laptele contaminat
Prezent luni la Gândul LIVE, secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat că în prezent nu există date cu privire la punerea pe piață, în marile magazine, a laptelui contaminat. „Sigur, se poate bănui că laptele a ajuns și în anumite magazine”, a spus Irimescu.
În schimb, miercuri vicepreședintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a dat asigurări că tot ceea ce este pe rafturile magazinelor în prezent și în locurile controlate sanitar-veterinar este bun de consum
La rândul lor, reprezentanții marilor retaileri dau asigurări că produsele de pe rafturile lor sunt sigure pentru consum.
Oficialii ANSVSA au amintit faptul că există mai multe tipuri de „filtre”. „Este autocontrolul pe care îl fac fermele sau marile lanțuri de magazine. Pe de altă parte există și controlul pe care îl fac medicii veterinari ai ANSVSA prin recoltarea de probe”, a spus Mănăstireanu.
Semnalul de alarmă, tras de o multinațională
Pe de altă parte, o companie multinațională, al cărei nume nu a fost dat publicității, a fost cea care a semnalat recent că laptele cumpărat de la un fermier a fost testat pozitiv la aflatoxină, potrivit știrileprotv.ro.
În urma unei anchete s-a ajuns la concluzia că fermierul de la care s-au retras anterior aproape 14.000 de litri livrase unei companii multinaționale aproape 100.000 de litri, care a fost oprită de la comercializare.
Spre comparație, consumul zilnic de lapte în România se ridică la circa 1,8 milioane de litri.
Sindicatele cer demiterea șefului ANSVSA. Ce răspunde ministrul Agriculturii
Nemulțumiți, reprezentanții sindicatelor din industria alimentară cer demisia președintelui ANSVSA pe care îl acuză de lipsă de transparență și de gestionarea neprofesionistă a situației scandalului laptelui infestat.
La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat marți că nu poate aprecia competența pentru funcția de șef al ANSVSA a lui Mihai Țurcanu, însă a admis că în cazul acestuia a fost o problemă de comunicare, important fiind să fie date asigurările necesare pentru consumatori în scandalul laptelui.
Ministrul Agriculturii a fost întrebat dacă are în vedere demiterea șefului ANSVSA, Mihai Țurcanu.
„Există, cum ați constatat foarte bine, probleme sau deficiențe de comunicare. Nu există probleme în ceea ce privește nerespectarea procedurilor la medicii veterinari din țară, toate procedurile care trebuiesc aplicate în astfel de cazuri au fost puse în vigoare în perioada aceasta. Important este să asigurăm cetățenii că tot ceea ce consumă astăzi, tot ceea ce este pe raft este de calitate și nu reprezintă un pericol pentru sănătatea publică”, a susținut ministrul.
Directorul executiv al Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), Dorin Cojocaru, a avertizat că din cauza scandalului laptelui infestat cu aflatoxină „s-a creat o isterie”, spunând că are informații că unele magazine au încercat să blocheze intrarea pe rafturi a unor loturi de produse lactate pe motiv că ar fi contaminate.
„S-a creat această isterie. Unii au încercat să blocheze loturi întregi, să îndepărteze, abuziv, loturi necontaminate de pe raft. S-a creat o isterie prin care orice este contaminat”, a spus Cojocaru.
Scandalul contaminării cu aflatoxină în lume
Scandalul laptelui infestat nu a ocolit nici statele vecine. Serbia, Croația și Ungaria au raportat în acest an posibile infestări ale laptelui cu aflatoxină.
În martie au apărut informații potrivit cărora furaje de proveniență din Serbia și care au fost importate de Olanda și Germania au fost testate pozitiv la aflatoxină.
Pe de altă parte, autoritățile sanitar-veterinare din Olanda au descoperit că laptele din două ferme olandeze era contaminat cu toxina cancerigenă.
Ulterior, laptele din Germania a fost testat, dar testele au ieșit negative la aflatoxină.
În februarie, în SUA analize făcute la porumb au arătat că acesta era infestat cu aflatoxină. Cu toate acestea, nu au existat informații privind o contaminare cu aflatoxină a laptelui în SUA.