Deborah Lee James,secretarul Forțelor Aeriene din SUA: Sistemul antirachetă NATO nu vizează Rusia, ci amenințări din Orientul Mijlociu

Deborah Lee James, aflată în vizită în România, a condamnat atentatele „oribile” de la Paris, pledând pentru intensificarea operațiunilor internaționale împotriva terorismului, în principal contra rețelei fundamentaliste sunnite Stat Islamic, și reiterând poziția Washingtonului în sensul încheierii mandatului Administrației Bashar al-Assad, aflată la putere în Siria.

Referindu-se la riscurile de securitate la adresa României, Deborah Lee James a apreciat că amenințările țin de zona geopolitică, respectiv poziționarea în apropierea Rusiei, și nu de instalarea elementelor antirachetă NATO.

În cursul întrevederilor pe care le-a avut cu oficiali români, secretarul american al Forțelor Aeriene a primit asigurări că România va suplimenta în următorii ani bugetul destinat apărării, în scopul consolidării capacităților militare.

Deborah Lee James s-a declarat „onorată” să dețină funcția de secretar american al Forțelor Aeriene, recomandându-le altora, ca sfat general în carieră, să aibă încredere în propriile capacități, să își asume riscuri și să persevereze indiferent de obstacole.

În primul rând, aș vrea să aflu care este opinia dumneavoastră despre atacurile teroriste comise la Paris.

A fost un incident oribil, sunt cu inima alături de familiile afectate, alături de locuitorii orașului Paris. Știu că România a pierdut doi cetățeni, Statele Unite au pierdut un cetățean în aceste atacuri. Această situație ne reamintește că noi cu toții, acasă, în propriile țări, riscăm să fim vizați de atacuri lașe de acest fel. Acest lucru mă face să vreau intensificarea eforturilor în cadrul coaliției internaționale împotriva rețelei teroriste Stat Islamic. Mă face să îmi doresc intensificarea eforturilor și ca parteneri în cadrul NATO, pentru a fi capabili să ne apărăm atât de amenințările din străinătate, cât și de cele de pe plan intern.

Cum comentați declarațiile președintelui Rusiei despre sistemul antibalistic al NATO? Vladimir Putin a afirmat recent că Rusia își va consolida arsenalul atomic și va dezvolta „sisteme de atac capabile să pătrundă dincolo de orice element antirachetă”. Ne puteți spune de ce este Rusia atât de nervoasă în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România și Polonia?

Domnul Putin și Rusia știu foarte bine că sistemele antirachetă NATO nu reprezintă nicio amenințare pentru el. Aceste sisteme nu au nicio legătură cu Rusia, ci au rolul de a contracara o amenințare foarte reală cu rachete balistice, din regiuni precum Orientul Mijlociu, care pot atinge România sau alte zone ale teritoriului NATO. Există mii de rachete balistice în această zonă a lumii, iar aceasta este o preocupare foarte reală pentru Alianța Nord-Atlantică. Deci, nu știu de ce domnul Putin este atât de supărat (din cauza sistemului antirachetă – n.red.) pentru că, repet, el cunoaște aceste lucruri, iar noi încercăm să ne apărăm de rachetele balistice care pot fi îndreptate contra NATO.

Care sunt riscurile militare în România generate de găzduirea elementelor antirachetă ale NATO? Riscă România să fie una dintre primele ținte ale Rusiei în cazul unui conflict militar?

Nu cred. Eu cred că cel mai mare risc pentru România este că se află într-o zonă dificilă. România este foarte aproape de Ucraina, spre exemplu, care a fost invadată, și desigur că Rusia acumulează capacități militare în Crimeea. Acesta este încă un motiv pentru care este important să fim împreună ca o alianță și, categoric, Statele Unite au asumat un angajament foarte mare nu doar în favoarea Alianței Nord-Atlantice, ci și în relația cu România. Acesta este și motivul pentru care mă aflu aici. În cursul întrevederilor pe care le-am avut cu șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (general-maior Laurian Anastasof – n.red.), cu secretarul de Stat din Ministerul Apărării (Valeriu Nicuț – n.red.) și cu șeful Statului Major General (general-locotenent Nicolae-Ionel Ciucă – n.red.), am discutat despre parteneriatul nostru și despre faptul că intenționăm să avem poziții determinate în viitor.

Credeți că organizația teroristă Stat Islamic în Irak și Siria poate fi învinsă fără o intervenție terestră masivă?

Cred că o operațiune terestră a forțelor locale trebuie să fie parte a acestei soluții. De aceea, operațiunile coaliției internaționale, în special cele ale Statelor Unite, s-au concentrat pe pregătirea armatei irakiene. Am avut o colaborare plină de succes cu forțele kurde și încercăm din ce în ce mai mult să intensificăm cooperarea cu grupul Armata Siriană Liberă. Prin urmare, aceasta ar fi componentă terestră a operațiunilor, sigur că foarțele coaliției (coordonate de SUA – n.red.) efectuează componenta aeriană. Însă, foarte important, trebuie să ne concentrăm pe găsirea unei soluții politice, deoarece atât forțele aeriene, cât și cele terestre pot efectua o diversitate de misiuni, dar nu pot guverna un teritoriu într-un mod pașnic. De aceea, avem nevoie de soluții politice în această parte a lumii.

O astfel de soluție ar implica menținerea la putere a actualei Administrații Bashar al-Assad?

Categoric, sper că nu. Noi credem că Bashar al-Assad trebuie să plece, nu credem că a fost un regim benefic pentru Siria. După cum știți, secretarul de stat american (John Kerry – n.red.) a avut întâlniri cu miniștri de Externe din diverse țări pentru a încerca să discute despre situația din Siria și să identifice o soluție politică.

Dar președintele sirian, Bashar al-Assad, continuă să aibă susținerea Rusiei. Credeți că aceasta ar fi o problemă?

Deborah Lee Jones: Decizia Rusiei de a se implica (militar – n.red.) în Siria în mod sigur nu este de ajutor. Este o decizie problematică și cred că există riscul ca Rusia să se confrunte cu repercusiuni ale acestei decizii în viitor. De asemenea, cred că în operațiunile Rusiei în Siria există o discrepanță între pozițiile oficiale și acțiuni. Pe de o parte, Rusia afirmă că activitățile în Siria au rolul de a combate rețeaua teroristă Stat Islamic, dar, în 80-90 la sută din cazuri, raidurile aeriene nu vizează această grupare, ci alte ținte. Moscova susține că s-a implicat în Siria pentru un motiv, dar, de fapt, face alte lucruri. Această abordare nu este deloc de ajutor.

Bugetul pentru apărare al României este sub 1,5% din PIB. Cât ar trebui să fie bugetul optim pentru apărare al unei țări ca România în actualul context geopolitic?

Unul dintre subiectele abordate cu oficialii români a fost angajamentul puternic al României de a atinge în timp nivelul de 2% din PIB alocat bugetului apărării. Acesta, desigur, este un angajament față de NATO și, repet, România este în fruntea listei partenerilor care vor atinge acest nivel. Cred că acesta este un bun nivel care trebuie atins și am fost foarte fericită să aud acum că România va atinge acest nivel (al bugetului apărării – n.red.) în următorii câțiva ani.

Ați primit asigurări din partea oficialilor români că România va atinge acest nivel al bugetului apărării?

Am purtat discuții cu secretarul de Stat în Ministerul Apărării (Valeriu Nicuț – n.red.), cu șeful Statului Major al Forțelor Aeriene (general-maior Laurian Anastasof – n.red.), cu șeful Statului Major General (general-locotenent Nicolae-Ionel Ciucă – n.red.), cu acești trei oficiali. Ei sunt destul de încrezători că sunt pe cale să atingă acest nivel (al bugetului apărării – n.red.).

Credeți că Forțele Aeriene române au echipamente suficiente, în condițiile în care primele avioane de vânătoare F-16 vor ajunge în România abia în anul 2016?

Știu că România se concentrează foarte mult pe îmbunătățirea echipamentelor militare, pe achiziționarea acelor avioane F-16, care vor fi o suplimentare excelentă a capacităților militare. În plus, există și alte cerințe și alte subiecte de interes pentru viitor. Aceste lucruri sunt parte a ceea ce va deveni posibil prin aducerea bugetului apărării la nivelul de 2%, urmând să permită României să își consolideze capacitățile militare.

Cum este pentru o femeie să fie secretar al Forțelor Aeriene americane? Care este sfatul pe care îl dați femeilor în alegerea carierei?

A fi secretar al Forțelor Aeriene a fost onoarea vieții mele profesionale. Ceea ce eu le spun de fiecare dată femeilor, de altfel și bărbaților, când se gândesc la cariere, este să fie pregătite, pregătiți de flexibilitate în viață. Deoarece viața nu va fi întotdeauna așa cum credem sau cum ne așteptăm. Cred că acest lucru este adevărat atât din punct de vedere profesional, cât și în viața personală. Prin urmare, orice s-ar întâmpla, fie că pare ceva bun într-un anumit moment, fie că pare ceva rău, trebuie să fim pregătiți să avem agilitate, să acceptăm schimbarea, pentru că nu putem ști niciodată care va fi viitoarea oportunitate. Să fim pregătiți să asumăm câteva riscuri. Uneori putem cădea, dar trebuie să ne ridicăm din nou și să mergem în continuare înainte. Vă pot asigura că nu visam niciodată că voi avea o carieră în domeniul apărării, asta în primul rând, ca să nu mai spun de ajungerea în funcția de secretar al Forțelor Aeriene. Deci, este onoarea vieții mele.