Deciza ÎCCJ în cazul condamnării inerlopului Clămparu
„Admite contestația formulata de Ioan Clămparu, desființează senținta și rejudeâand deduce din pedeapsa recunoscută prin sențința penală nr. 124/2014 a Curții de Apel Bacău după cum urmează: 30.10.2001 – 01.02.2001, 02.02.2001 – 18.05.2001, 22.09.2011 – 23.09.2011, 24.09.2011 – 28.06.2012, 29.06.2012 – 11.03.2016”, au anunțat judecătorii instanței supreme.
Ioan Clămparu, considerat a fi unul din cei mai periculoși lideri interlopi, a fost adus în România, în luna aprilie a anului trecut, după condamnarea definitivă, în Spania, la 20 de ani de închisoare, având și o pedeapsă de 13 ani închisoare dispusă în 2011, de instanța supremă.
Ioan Clămparu a fost condamnat, în Spania, la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism – pedeapsa maximă solicitată de procurori – de o instanță din Madrid, însă acesta a atacat decizia și a obținut o pedeapsă cu zece ani mai mică, el având o condamnare și în România, pentru fapte similare, de 13 ani de detenție. Clămparu a fost condamnat pentru constituire de grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori și întreruperea cursului sarcinii.
În februarie 2011, Ioan Clămparu a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție, în lipsă, la 13 ani de detenție. În septembrie 2011, Ioan Clămparu a fost prins în Spania, în condițiile în care era căutat de autoritățile judiciare române de opt ani. Liderul interlop, deferit justiției în lipsă de către Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), a intrat atunci în custodia autorităților din Madrid, după ce a fost prins în urma unei ample acțiuni de filaj.
Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activități de crimă organizată, sume totalizând milioane de dolari, bani folosiți și pentru a determina stoparea amplei anchete declanșate împotriva rețelei de crimă organizată coordonată de el, se arăta în rechizitoriul DIICOT.
La începutul lunii iulie 2011, peste o sută de persoane au fost arestate în cadrul unei operațiuni globale de amploare a Interpol, supranumită Infra-Red, ce îi vizează pe unii din cei mai periculoși fugari ai lumii, pe lista de căutări fiind și românul Ioan Clămparu, suspectat de trafic de persoane. Anchetatorii au vizat 29 de țări și 450 de persoane suspectate de infracțiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.
Ioan Clămparu – considerat a fi unul din cei mai periculoși lideri mafioți – s-a aflat pe lista celor mai căutați 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi și hoteluri din Marea Britanie. El era acuzat că a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania.