Curtea Constituțională susține în motivarea deciziei privind neconstituționalitatea prevederea din Codul de procedură penală care permitea SRI să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică sau interceptare că Serviciul nu poate face acest lucru deoarece nu este organ de urmărire penală.

Articolul în cauză este 142, alineatul 1, privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică și prevedea că „ Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”

„Realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condițiilor legale prevăzute de art 138-146 din codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor obținute și, în consecință imposibilitatea folosirii lor în procesul penal, conform art 102, alin (3) din Codul de procedură penală. În acest sens, Curtea reține că activitatea de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică prevăzută la art.142, alin (1) din Codul de procedură penală este realizată prin acte procesuale/procedurale. Cu alte cuvinte, art 142, alin (1) din Codul de procedură penală nu vizează activitățile tehnice. (…) Curtea conchide că actele îndeplinite de organele prevăzute  la art 142, alin (1) din Codul de procedură penală reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului verbal de consemnare a activității de supraveghere tehnică, ce constituie mijloc de probă. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire peală. Acestea din urmă sunt cele enumerate la art. 55, alin (1) din Codul de procedură penal, respectiv procurorul, organele de cercetare penală ale poliției judiciare și organele de cercetare penală speciale”, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale.

De asemenea, CCR susține că forma legii în privința formulării „ori de alte organe specializate ale statului” este lipsită de precizie, claritate și previzibilitate. „Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul specific de activitate al acestora, în condițiile în care, în România activează, potrivit unor reglementări speciale,  numeroase organe specializate în diverse domenii”, susțin judecătorii. Ei precizează că în afară de SRI, există și alte servicii cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și alte organe specializate ale statului  cu atribuții în varii domenii, cum ar fi Garda de Mediu, ANPC, Consiliul Concurenței, niciunul neavând atribuții de cercetare penală.

Ce se întâmplă cu probele din dosarele de rol

Judecătorii Curții Constituționale susțin că decizia se aplică pentru viitor și nu vizează cauzele soluționate definitiv până la data publicării sale, în condițiile în care pe toată perioada de activitate a unui act normativ acesta se bucură de prezumția de constituționalitate. Totodată, însă, Curtea precizează că hotărârea se aplică, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor, în condițiile instituite de o altă decizie a CCR. Potrivit hotărârii invocate, 895/2015, este vorba despre cauze aflate pe rol în care au fost făcute contestații sau ridicate excepții de neconstituționalitate similare.

Mai exact, în cazul proceselor pe rol în care sunt probe obținute prin supraveghere tehnică a SRI, acestea sunt lovite de nulitate în condițiile în care, la momentul publicării deciziei, fie erau contestate în camera preliminară, fie erau ridicate excepții de neconstituționalitate similare, au declarat pentru gândul surse din CCR.

Potrivit unor surse judiciare, decizia vizează și dosare care nu au ajuns în camera preliminară sau au fost întoarse de instanță la parchete, cum ar fi de exemplu dosarele lui Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, dar și cel al angajaților ISU din cazul Colectiv. Reluarea traseului procedural ar permite avocaților să ceară nulitatea probelor obținute în urma supravegherii tehnice pusă în executare de SRI, judecătorii urmând să ia decizia finală.

CITEȘTE AICI DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE

Macovei: Toate dosarele sunt vulnerabile

Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, susține că toate dosarele bazate pe interceptări sunt vulnerabile, pe de o parte cele aflate în achetă în care interceptările sunt mijloace de probă vitale, pe de altă parte cele aflate pe rolul intanțelor care vor fi închise.

Dosarele în care probele esențiale sunt bazate pe interceptări sunt vulnerabile, în urma deciziei CCR publicate astăzi. (…) Dosarele aflate în anchetă – fie pe corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, trafic de droguri, de ființe umane, de armament etc – se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură. Dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată vor avea aceeași soartă, vor fi și acestea închise din aceleași motive”, precizează, miercuri, fostul ministru al Justiției, pe pagina sa de Facebook.

Fostul ministru al Justiției mai comentează că toți specialiștii în drept penal știu că regulile de procedură penală nu retroactivează și nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (Legea penală mai favorabilă se aplică numai în cazul în care infracțiunea pentru care o persoană a fost condamnată este abrogată, și niciodată regulilor de procedură penală). „De aceea, mă întreb de ce Curtea declară neconstituționale interceptările, filajele etc făcute anterior acestei decizii, pentru că acestea au fost constituționale la data la care au fost efectuate. Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru că la data efectuării lor au fost constituționale, iar neretroactivitatea este un principiu constituțional. Acesta este principiul stabilității juridice în orice societate democratică, așa cum a decis CEDO în mod repetat”, explică europarlamentarul.

DNA și DIICOT cer bani în plus

După publicarea deciziei CCR, Direcția Națională Anticorupție (DNA), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și Parchetul General au avut reacții rapide. DNA și DIICOT au arătat că, în cazul unei asemenea hotărâri, este nevoie de creșterea numărului de angajați și de alocarea unor fonduri suplimentare care ar însemna un efort bugetar uriaș. Astfel, DNA a solicitat o hotărâre de guvern prin care numărul de posturi să fie suplimentat cu 130, menționând că prin aplicarea acestei decizii se impune și „achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare”, toate acestea implicând cheltuieli de aproximativ 10 milioane de euro. La rândul lor, cei din conducerea DIICOT au transmis printr-un comunicat de presă că toate măsurile suplimentare care decurg din această decizie, inclusiv angajarea mai multor oameni, asigurarea pregătirii acestora și achiziționarea de echipamente tehnice speciale „presupun un efort bugetar de peste 20 de milioane de euro”. Singura instituție care nu spus public până acum ce cheltuieli implică încetarea colaborării cu SRI în cazul interceptărilor a fost Parchetul General, care a menționat, însă, că a fost dispusă o analiză a eficienței soluțiilor identificate, fapt care ar putea implica ulterior alocarea unor sume de bani suplimentare. Până acum, în total, cel puțin 30 de milioane de euro în plus de care instituțiile ar avea nevoie de la bugetul de stat pentru a reuși să acopere golul format de anularea colaborării cu SRI în problema interceptărilor.