Decizia instanței în privința președintelui suspendat al Constanța, CJ Nicușor Constantinescu

Tribunalul Constanța a respins, marți, ca nefondată solicitarea lui Nicușor Constantinescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe cauțiune.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Curtea de Apel Constanța în termen de 48 de ore de la comunicare.

De asemenea, Tribunalul Constanța a mai constatat legalitatea și temeinicia arestului preventiv în cazul lui Nicușor Constantinescu.

Săptămâna trecută, la primul termen de la Tribunalul Constanța în dosarul în care este judecat pentru nefinanțarea Centrului Militar Zonal Constanța, Nicușor Constantinescu a spus în fața instanței că nu a fost citat la acest termen, ci a aflat despre proces de la avocat, precizând că faptele de care este incriminat nu sunt adevărate.

Constantinescu a solicitat un nou termen pentru a putea studia dosarul și pentru a-și pregăti apărarea, judecătoarea admițându-i solicitarea.

Avocatul Marius Mocanu a cerut instanței înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pe cauțiune, printre argumentele invocate fiind și acela că Nicușor Constantinescu a primit în urmă cu trei ani neînceperea urmăririi penale pentru aceleași fapte în care este judecat în prezent.

De asemenea, procurorul DNA a cerut instanței respingerea cererii de eliberare sub control judiciar pe cauțiune, dar și constatarea temeiniciei și legalității arestului preventiv.

Nicușor Constantinescu a spus că dorește să fie judecat în libertate deoarece trebuie să își continue radioterapia, iar aceasta nu poate fi făcută nici în sistemul penitenciar, nici în sistemului național de sănătate. El a susținut că trebuie să-și continue tratamentul în străinătate, cu încuviințarea instanței.

Următorul termen în proces a fost stabilit pentru 17 decembrie.

În acest dosar, Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârșitul lunii aprilie, de către procurorii anticorupție, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că în perioada 2009 – noiembrie 2013 nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța.

În rechizitoriul procurorilor se arată că Nicușor Constantinescu nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligațiile de președinte al CJ Constanța, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol „consiliile județene/locale și ale sectoarelor municipiului București sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalațiile de telecomunicații, sistemele și serviciile informatice, autoturismele, alte dotări și materiale, precum și fondurile necesare desfășurării activității specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

Astfel, în raport de funcția publică deținută, Nicușor Constantinescu nu a asigurat finanțarea Centrului Militar Zonal Constanța, neefectuând reparațiile necesare la sediul acestuia, și a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilități și servicii de pază necesare funcționării în condiții normale a acestei instituții, potrivit DNA.

Procurorii îl mai acuză pe Nicușor Constantinescu și că a încercat de mai multe ori să evacueze instituția din sediul pe care îl ocupa.

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicușor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurat piese de schimb și consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal și, la cererea Consiliului Județean Constanța, au fost întrerupte și serviciile de telefonie prestate de diverși operatori, „posibilitățile de comunicare ale unității militare fiind paralizate”.

În aceeași perioadă, Consiliul Județean Constanța ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acțiuni în justiție.

În 2010, Nicușor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unității, deși în interior se află armament și muniție de război, precum și documente clasificate, preciza DNA.

În anul 2011, Consiliul Județean Constanța a finanțat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 nu a alocat niciun leu, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenți, a precizat DNA. Sumele repartizate de Consiliul Județean Constanța Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilități care au formulat acțiuni în justiție pentru recuperarea acestor sume.

„Aceste demersuri reținute în sarcina lui Nicușor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naționale în cuantum de 67.211,32 de lei”, mai arătau procurorii DNA.

Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curții de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.

Într-un alt dosar, șeful CJ Constanța este cercetat pentru luare de mită și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziții, 15 cartușe de 9 milimetri.

Nicușor Constantinescu a stat mai multe luni în SUA, invocând faptul că nu poate călători cu avionul, întrucât se operase de cancer. În acest context, România a cerut autorităților americane extrădarea președintelui suspendat al CJ Constanța, însă solicitarea s-a lovit de un refuz. Ulterior, edilul suspendat a fost găsit în Turcia și reținut de autoritățile de acolo. O zi mai târziu, în 6 noiembrie, Constantinescu a revenit în țară, fiind imediat preluat de polițiști și dus la Tribunalul București, pentru confirmarea mandatului de arestare emis în lipsa sa.

În prezent, Nicușor Constantinescu este încercerat la Spitalul Penitenciar Rahova.