Decizia luată de Patriarhie de Bobotează. Ce va lipsi în acest an de la sărbătoarea tradițională

„Pregătirile pentru sărbătoarea Botezului Domnului sau Epifania au început încă de vineri, din ajunul Bobotezei, care este și o zi de post, de pregătire spirituală. Patriarhia Română a pregătit deja vasele în care va fi pusă apa spre sfințire, în cadrul slujbei de mâine, care va avea loc după Sfânta Liturghie. Sunt 24 de vase, care vor conține 12.000 de litri de apă. De asemenea, a fost ridicată o cruce din cerină de brad împodobită cu flori și busuioc. Din păcate, anul acesta nu s-a putut face o cruce de gheață din cauza temperaturilor ridicate”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Vasile Bănescu.

Reprezentanții Bisericii au precizat că această sărbătoare este de o importanță spirituală deosebită deoarece este una prin care Dumnezeu s-a revelat. De asemenea, odată cu această sărbătoare, credincioșii se pot uni cu Iisus Hristos prin înnnoirea vieții și prin curățirea morală.

„Apa sfințită, aghiasma, pe care o vor lua credincioșii sâmbătă, este și ea simbolul acestei înnoiri pentru că poate fi folosită pe parcursul întregului an de către credincioși, care o pot bea în zilele de post, pe nămâncate. Ea poate fi băută și timp de nouă zile de la sărbătoare, în fiecare dimineață, tot pe nemâncare și tot cu ea se sfințesc casele credincioșilor și reprezintă un simbol concret al purității și al curățirii”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Dat fiind faptul că sărbătoarea este într-o zi de sâmbătă, iar vremea va fi foarte prietenoasă, este de așteptat ca și anul acesta mii de credincioși să ajungă la slujba de la Catedrala Patriarhală din București, dar și la alte biserici din țară.

 Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea creștină din 6 ianuarie cunoscută și sub denumirile „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, și ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă.

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică. De aceea Biserica mai numește Boboteaza și „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă și însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creștin.

În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Nașterea Domnului era cinstită în aceeași zi cu Botezul, la 6 ianuarie.

Boboteaza (6 ianuarie) și Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una și aceeași sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paștilor.

Tot în Ajunul Bobotezei, preoții merg la casele credincioșilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfințită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfințită la biserică în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.

Agheasma mare se săvârșește numai de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, ce se obține prin sfințirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar și în case, la sfeștanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.