Parlamentul ucrainean a aprobat, joi, anularea a cinci acorduri de securitate cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, unde dispune de o forță de menținere a păcii. Legile adoptate de Parlament urmează să fie promulgate de președintele Petro Poroșenko.
Rusia are aproximativ 1.500 de militari în Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la granița cu Ucraina. Anularea dreptului de tranzit pentru aceste trupe creează o problemă logistică pentru Rusia.
„Transnistria este acum o cetate ocupată, iar în estul Moldovei ar putea reizbucni un război”, a amenințat deputatul din Duma rusă Leonid Kalașnikov. „Cu această denunțare, Ucraina nu doar că tulbură relațiile militare cu Rusia, pe care și așa nu le are, dar provoacă încă un război. Dar puțini înțeleg asta. Ce se va întâmpla cu voluntarii ruși care acum se află acolo? Unde să plece ei? Să zboare nu pot, pentru că nu au coridor aerian, iar pe cale terestră nu pot trece”, a menționat Kalașnikov.
Potrivit deputatului rus, odată cu denunțarea de către Ucraina a Acordului din 1995 „regiunea transnistreană s-a transformat într-o cetate ocupată”: „Dintr-o parte e Republica Moldova, care a încheiat un Acord de Asociere cu UE, iar din alta e Ucraina care, de asemenea, a semnat un astfel de Acord. Mai mult, Moldova sugrumă economic Transnistria. Nu a inclus nici o întreprindere din Transnistria în lista celor care fac schimb cu Uniunea Europeană. Și Ucraina procedează la fel, iar acum și prin mijloace militare”, a subliniat Leonid Kalașnikov.
La rândul său, șeful Comitetului pentru apărare din Duma de Stat a Rusiei, Vladimir Kamoedov, a declarat că „Rusia în niciun caz nu va renunța nici la Transnistria, nici la Republica Moldova”, dar a precizat că deocamdată nu știe „cum își va întreține în continuare militarii din regiunea transnistreană”. „Dacă e să privim pe hartă, o să vedem că nu putem evita realitatea geografică, mai ales dacă teritoriul este închis atât pe calea aeriană, cât și pe cea terestră”, a menționat Kamoedov.
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a avertizat de asemenea, vineri, că „pericolul izbucnirii tensiunilor a crescut semnificativ” după ce Kievul a denunțat Acordul ruso-ucrainean din 1995. Șevciuk a spus că autoritățile ucrainene ar încerca să destabilizeze astfel situația în stânga Nistrului, „iar consecințele ar putea fi grave în contextul conflictului armat din Ucraina”.
Ministrul transnistrean de externe, Nina Ștanski, a apreciat la rândul său că decizia Parlamentului ucrainean „subminează pacea în regiune și generează discuții referitor la rolul Ucrainei în cadrul negocierilor privind soluționarea conflictului transnistrean”.
Autoritățile de la Chișinău nu au reacționat la decizia Radei Supreme de la Kiev, iar analiștii politici de la Chișinău consideră că Ucraina avea tot dreptul să ia această decizie „în interesul propriu”, fără a se consulta cu autoritățile moldovene.
Liderul socialiștilor pro-ruși de la Chișinău, deputatul Igor Dodon, a pledat însă pentru menținerea militarilor ruși în Transnistria „până la soluționarea definitivă a diferendului transnistrean”. „Ei își îndeplinesc atribuțiile în conformitate cu acordurile semnate la începutul anilor 1990, așa că până la soluționarea politică a acestui conflict pacificatorii ruși trebuie să rămână aici”, a menționat Dodon. În opinia sa, soluția politică a conflictului transnistrean este federalizarea Republicii Moldova.
Grupul Operativ de Trupe Rusești din Transnistria, format din aproximativ 1.400 de militari, a fost constituit în urmă cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Staționarea militarilor ruși în regiunea transnistreană contravine Constituției Republicii Moldova și angajamentelor internaționale asumate de Rusia. Din acest motiv, Chișinăul, OSCE, UE și SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor. Pe lângă cei 1.400 de militari, mai sunt dislocați 400 de militari ruși în cadrul trupelor de menținere a păcii.