Decizia privind completurile de trei judecători | Zegrean: CCR s-a pronunțat într-o situație în care nu era conflict de natură constituțională / Neacșu: Pentru cei condamnați definitiv decizia CCR nu va produce niciun efect – LIVE

UPDATE 19:00Care sunt dosarele de la Înalta Curte vizate de decizia CCR privind completurile specializate

Procesele inculpaților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condamnați în primă instanță până pe 23 ianuarie 2019 de completuri de 3 judecători, dar care nu au o sentință defintivă, vor fi rejudecate, a decis Curtea Constituțională. Unul dintre cei vizați de decizie e și Darius Vâlcov.

Citește continuarea…

UPDATE 18:27Rădulescu: Cine sunt cei care au făcut presiuni asupra judecătorilor CCR?

UPDATE 18:03Petre Lăzăroiu: Nu am nicio îndoială că această condamnare a lui Dragnea a fost una politică

Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a declarat că în cazul lui Liviu Dragnea a fost vorba despre o condamnare politică, precizând că magistrații Curții au amânat în mai multe rânduri decizia legată de conflictul dintre Parlament și ÎCCJ din cauza presiunilor.

Citește continuarea…

UPDATE 17:49 Avocatul Neacșu: Pentru cei condamnați definitiv, în momentul de față, decizia CCR nu va produce niciun efect

Avocatul Adrian Toni Neacșu a declarat, pentru MEDIAFAX, că decizia Curții Constituționale privind completurile specializate nu va produce absolut niciun efect pentru cei care au fost condamnați definitiv în momentul de față.

Citește continuarea…

Știrea inițială:

CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, obiecție făcută de Florin Iordache.

Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curții Constituționale, au spus surse oficiale, pentru MEDIAFAX.

Prin urmare, magistrații CCR au constatat că a existat conflict juridic de natura între Parlament și ICCJ generat de neconstituirea completelor specializate

Astfel, cauzele care nu au sentințe definitive până la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate pe completurile de 5, au precizat sursele citate.

Curtea Constituțională a României a dezbătut miercuri sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, obiecție făcută de Florin Iordache.

Sesizarea a fost amânată în mai multe rânduri de către judecătorii Curții.

Avocații lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman. Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă.

Florin Iordache a declarat, în susținerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la instanța supremă pentru cazurile de corupție prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate.

De cealaltă parte, președintele ÎCCJ Cristina Tarcea a afirmat că o decizie a Curții Constituționale prevede că vicepreședintele Camerei Deputaților nu are competența să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuție nu poate fi delegată de către președintele Camerei Deputaților.

Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Acțiunea a fost făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților, în perioada 16-24 martie, când acestuia i-au fost delegate atribuțiile de către președintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.

Zegrean: CCR s-a pronunțat într-o situație în care nu era conflict de natură constituțională

Augustin Zegrean a declarat că CCR a pronunțat o decizie într-o situație care nu era un conflict de natură constituțională și, ca urmare a acestei hotărâri, toți cei care au fost arestați în urma deciziilor completelor de 3 judecători vor fi puși în libertate.

Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zăgrean, a declarat, corespondentului Mediafax, că și de această dată Curtea Constituțională a pronunțat o decizie într-o situație în care nu ar exista un conflict de natură constituțională între Justiție și Parlament. Ca și consecință a acestei hotărâri, fostul președinte al CCR spune că toate deciziile luate de completele de trei judecători din 2012 și până acum vor fi rejudecate și că toți cei arestați vor fi puși în libertate.

„Eu cred că și de această dată Curtea Constituțională a pronunțat o decizie într-o situație în care nu era conflict juridic de natură constituțională. Nu întotdeauna când judecătorul nu respectă legea ne aflăm într-un conflict între Justiție și Parlament pentru că sunt căi de atac și se poate apela la ele. Consecințele vor fi aceleași ca și data la care s-a pronunțat conflictul în privința completelor de 5 judecători – adică toți cei care sunt în executarea pedepsei vor fi puși în libertate, iar cei care încă nu au fost judecați se vor schimba completele și vor alcătui completele după dorința celor care au formulat această sesizare… Și, dacă nu va fi constatată împlinirea termenelor de prescripție, vor fi din nou condamnați sau nu vor mai fi condamnați pentru că noul complet va aplica altfel legea. Practic se ia de la capăt tot ce s-a judecat din 2012 încoace de Înalta Curte în completul de 3 judecători”, a declarat, pentru Mediafax, Augustin Zegrean.

CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, obiecție făcută de Florin Iordache.

Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curții Constituționale, au spus surse oficiale, pentru Mediafax.

Prin urmare, magistrații CCR au constatat că a existat conflict juridic de natura între Parlament și ICCJ generat de neconstituirea completelor specializate

Astfel, cauzele care nu au sentințe definitive până la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate pe completurile de 5, au precizat sursele citate.

CCR explică ce se întâmplă cu dosarele de pe rolul ÎCCJ, după decizia privind completurile de 3

Curtea Constituțională precizează, în urma admiterii conflictului Parlament-ÎCCJ, că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluționate în prima instanță înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților și a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în Legea
nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003″, arată CCR, în comunicatul de presă remis, miercuri, Mediafax.

Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, președintelui Camerei Deputaților, Înaltei Curți de Casație și Justiție și președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Foto: Mediafax Foto