Decizie CNSAS: Andrei Marga a turnat la Securitate cu numele de cod „Horia”, dar NU a fost colaborator
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a decis că Andrei Marga nu a avut calitatea de colaborator al Securității. Cu toate acestea, Andrei Marga a dat note informative la Securitate, sub numele de cod „Horia”, dar nu a fost găsit un angajament de colaborare.
Decizia vine după ce direcția de specialitate a prezentat, pe 16 august 2012, Colegiului CNSAS noi documente găsite în arhivele Securității. Cu aproximativ două săptămâni înainte, la începutul lunii august, Marga fusese remaniat din Guvern de către premierul Victor Ponta.
Andrei Marga a fost recrutat de Serviciul III al Securității Cluj, în luna august 1977, ca legătură a unui alt colaborator cu numele de cod Werner. În anul care a urmat, Marga a dat mai multe note informative, redactate olograf și semnate cu numele de cod Horia.
Marga a informat Securitatea mai ales despre studenți și profesori străini care veneau la Cluj. Relatările sale sunt făcute sec, dar cu mare atenție pentru detaliile privind locațiile, îmbrăcămintea și legăturile personajelor pe care le fila.
Înainte de a începe colaborarea cu Securitatea, Andrei Marga fusese bursier Humboldt în Republica Federală Germania. La momentul recrutării, Marga conducea o revistă clujeană numită „Napoca universitară”.
Printre notele informative scrise de Andrei Marga se numără relatarea vizitei unei echipe a televiziunii germane ZDF la Cluj, pentru a filma un documentar într-o tipografie, dar și activitățile unui doctorand venit din Iordania.
Printre cei filați de Marga s-a aflat și un lector venit din Germania să predea la Cluj. Marga a relatat Securității despre întâlnirea acestuia, de la cofetăria „Tineretului” din Cluj, cu un doctorand și cu un profesor de filozofie din Germania.
Marga turna împreună cu soția lui
Și Delia Marga a turnat la Securitate. Dovada apare chiar într-una dintre notele informative date de Marga în 1987, care a fost folosit ca sursă într-un filaj asupra unei profesoare americane venită la Cluj. Americanca venise la Marga acasă să lase o canistră cu benzină, pe care o adusese în România de spaimă că aici nu găsește combustibil pentru mașina sa.
De asemenea, profesoara din SUA dorea să îl cunoască pe filozoful Constantin Noica, refugiat la Păltiniș. În acest caz, Marga și soția sa au fost folosiți ca informatori de către un alt colaborator al Securității, cu nume de cod Mureșan.
„Conform obligațiilor ce decurg din legile în vigoare privind relațiile cu cetățenii străini, subsemnata D.M., filolog la Institutul de istorie și arheologie, precizez că în data de 16 iunie 1987 an fost anunțată (seara) telefonic de sosirea pentru un stagiu de studii de două luni a profesoarei K.V din SUA. După o oră, profesoara V mi-a făcut o vizită la domiciliu, unde am primit-o împreună cu soțul meu, Andrei Marga”, scria Delia Marga într-o notă către Securitate, conform CNSAS.
Din documentele descoperite în arhive de CNSAS, reiese că Andrei Marga a fost și urmărit de Securitate în trei perioade: 1978-1979, 1984 și 1987-1989.
CITEȘTE AICI DECIZIA INTEGRALĂ A CNSAS PE NUMELE LUI ANDREI MARGA
Andrei Marga a fost numit ministru de Externe de premierul Victor Ponta, în luna mai 2012. Câteva luni mai târziu, în august 2012, Andrei Marga a fost remaniat, în locul său fiind numit Titus Corlățean. Marga conduce în prezent Institutul Cultural Român.
Andrei Marga a negat permanent că a colaborat cu Securitatea. În luna septembrie, gândul scria că CNSAS a primit noi microfilme de la SRI, cu dosare din arhiva Securității, în care apare și numele lui Andrei Marga.
La vremea respectivă, consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu lansa în public ideea că Andrei Marga avea numele de cod Mureșan. Astăzi, apare evident că acesta era numele de cod al unui alt colaborator al Securității, care îl folosea pe Marga ca sursă.