Decizie definitivă în cazul Brădișteanu: ce se întâmplă acum cu celebrul medic

Medicul Șerban Brădișteanu, șeful Secției de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală, a fost achitat de Curtea de Apel București, prin decizia de joi fiind menținută hotărârea luată în primă instanță, de Tribunalul București.

Instanța a respins, astfel, acțiunea civilă formulată de Administrația Națională a Penitenciarelor ca nefondată.

Totodată, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului asigurator, măsură impusă de procurori, cu privire la un apartament și un imobil din București, precum și la un imobil din Izvorani aparținând medicului.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

În acest proces, medicul Brădișteanu a fost acuzat că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari și o alta, în mai multe tranșe, de trei milioane și jumătate de euro, toți banii fiind dați de o firmă austriaco-elvețiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădișteanu ar fi facilitat companiei câștigarea unei licitații pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfășurată în anii 2001-2002.

Direcția Națională Anticorupție a dispus, în august 2006, blocarea tuturor conturilor din România și Europa atribuite medicului Șerban Brădișteanu, precum și instituirea unui sechestru asigurator asupra proprietăților sale.

Urmărirea penală împotriva medicului Brădișteanu a fost declanșată de procurorii anticorupție în 16 iunie 2006. Câteva zile mai târziu, în 27 iunie 2006, acesta a primit o viză turistică pe zece ani pentru Statele Unite ale Americii, unde, potrivit declarației sale, dorea să meargă pentru a se trata.

Potrivit anchetatorilor, Brădișteanu s-ar fi ocupat personal de licitația în valoare de 20 de milioane de dolari, sumă plătită de Ministerul Justiției, condus atunci de Rodica Stănoiu, pentru cumpărarea tehnicii medicale. „Ceilalți membri ai comisiei au arătat că medicul Brădișteanu s-ar fi ocupat de toate aspectele acestei licitații și că ei doar ar fi semnat. Pentru asta sunt învinuiți de abuz în serviciu”, susțineau anchetatorii.

În urma licitației, Administrația Națională a Penitenciarelor s-a considerat păgubită, constituindu-se parte civilă cu suma de 150 de miliarde de lei vechi.

Pe de altă parte, o parte din aparatura medicală achiziționată este extrem de sofisticată, nejustificându-se cumpărarea ei, cu atât mai mult cu cât nu au fost pregătiți medici să o utilizeze.

În anul 2001, Brădișteanu, care era și senator PSD, a fost numit, în baza Ordinului Ministerului Justiției 1269/19 iunie 2001, președinte al comisiei de licitație organizate pentru achiziționarea de echipamente medicale de înaltă performanță în vederea dotării unor unități sanitare din rețeaua Direcției Naționale a Penitenciarelor și a Spitalului „Profesor dr. Constantin Angelescu”, aflate în subordinea Ministerului Justiției.

La data organizării licitației, Brădișteanu era și senator, iar implicarea acestuia în organizarea licitației a fost peste limitele legale, prin aceea că a întocmit caietul de sarcini atât în limba română, cât și în limba engleză și l-a distribuit participanților, sarcină ce revenea Autorității contractante și nu președintelui comisiei de licitație, așa cum rezultă din procesul-verbal al comisiei de licitație din data de 10 octombrie 2001.

Fișele de evaluare oferte au fost întocmite de Brădișteanu și nu de către membrii comisiei de evaluare, așa cum ar fi trebuit, fapt demonstrat de lipsa semnăturilor acestora, da și de declarațiile persoanelor care au fost audiate de către procurorii anticorupție, care au arătat că fostul senator a întocmit personal fișele de evaluare.

Procesul medicului Brădișteanu a fost marcat de amânări succesive, multe dintre ele fiind cauzate de întârzieri în realizarea expertizelor de specialitate cerute de instanță. Una dintre acestea arăta, spre exemplu, că stetoscoapele și tărgile sunt echipamente medicale de înaltă performanță.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA în această cauză, fostul senator PSD Șerban Brădișteanu a cheltuit, în doi ani, peste 737.000 de franci elvețieni pe haine, ceasuri, bijuterii, sejururi în țări exotice și cazări la hoteluri de lux, dar și pe extravaganțe precum focuri de artificii.

Șeful Secției de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală a mai fost implicat într-un proces. La începutul lunii martie, el a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea lui Adrian Năstase.

Brădișteanu fusese trimis în judecată de procurorii DNA în 6 decembrie 2012. Procurorii arătau în rechizitoriul trimis instanței că, în 20 iunie 2012, Completul de cinci judecători al instanței supreme l-a condamnat definitiv pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare pentru folosirea influenței sau autorității funcției de președinte al unui partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În aceeași zi, Tribunalul București a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, conținând mențiunea expresă de încarcerare în penitenciar a lui Adrian Năstase.

După decizia instanței, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, fiind dus la Spitalul de Urgență Floreasca.

„În condițiile în care Adrian Năstase și-a provocat leziuni prin împușcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București și, cu această ocazie, inculpatul Brădișteanu Șerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, notau procurorii în rechizitoriu.

Anchetatorii precizau că medicul Șerban Brădișteanu și-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară și și-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secției pe care o conducea, deși diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secție, iar primele intervenții medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secție.

„În continuare, deși nu a făcut nicio mențiune cu privire la necesitatea unei intervenții chirurgicale cardiovasculare în fișa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădișteanu Șerban Alexandru și-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice și a transmis că persoana condamnată are și alte afecțiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, mai arătau procurorii.

Brădișteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanților Direcției Generale de Poliție a Municipiului București dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

Adrian Năstase a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie 2012, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce Tribunalul București a stabilit că spitalizarea lui nu împiedică punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

În 18 martie 2013, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.

În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase a fost din nou încarcerat, după ce a fost condamnat, în dosarul „Zambaccian”, la patru ani de închisoare cu executare. În 21 august 2014, Adrian Năstase a fost eliberat condiționat, după ce a executat o treime din pedeapsă.