Decizie definitivă în dosarul Sabyc – primul caz de trafic de ovule umane din România

În februarie 2010, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Harry Mironescu, șeful clinicii Sabyc, fiul acestuia, Yair Miron, secretara clinicii Cecilia Borza, medicii israelieni Natan Lewit și Genia Ziskind, precum și pe fostul director executiv al Agenției Naționale de Transplant (ANT) Victor Zota și pe soția acestuia, Rosana Maria Cristina Turcu, coordonatorul centrului București al ANT, în dosarul de trafic de ovule umane.

Pe 14 ianuarie 2012, Tribunalul București i-a condamnat pe Harry Mironescu, medicii Natan Lewit și Genia Ziskind, Cecilia Borza și Yair Miron la cinci ani de închisoare cu executare, iar pe Victor Zota, la trei luni de închisoare cu suspendare. De asemenea, instanța a condamnat-o pe Rosana Maria Cristina Turcu la șase luni de închisoare cu suspendare. Decizia tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel București (CAB), atât de DIICOT, cât și de inculpați.

Pe 30 mai 2013 CAB a redus la trei ani de închisoare cu excutare pedepsele primite de Harry Mironescu, Natan Lewit, Genia Ziskind, Cecilia Borza și Yair Miron, în timp ce Victor Zota și Rosana Turcu au rămas cu pedeapsele de trei luni de închisoare cu suspendare, și, respectiv, șase luni de închisoare cu suspendare, decizia nefiind definitivă.

În 14 ianuarie, ICCJ a început judecarea recursului în dosarul Sabyc. După doar patru termene, magistrații instanței supreme și-au format o opinie în acest caz, motiv pentru care, în 16 septembrie, au decis să rămână în pronunțare.

După ce au amânat de trei ori pronunțarea, magistrații ICCJ i-au condamnat definitiv, marți, pe Harry Mironescu, medicii Natan Lewit și Genia Ziskind, Cecilia Borza și Yair Miron la trei ani de închisoare cu executare, iar Victor Zota și Rosana Turcu au primit pedepse de trei și respectiv șase luni de închisoare cu suspendare.

Ancheta în acest caz a fost făcută publică în iulie 2009, odată cu perchezițiile procurorilor DIICOT la clinica privată Sabyc din Capitală, care fusese acreditată pentru activitatea de fertilizare in vitro cu o săptămână înainte, de către Agenția Națională de Trasplant, condusă la acea vreme de Victor Zota. Clinica funcționa din 1999, neavând nevoie de acreditare până în 2006, moment din care a funcționat ilegal până la obținerea acreditării.

Activitatea clinicii, anchetată de DIICOT, consta în racolarea de cupluri din străinătate care nu puteau avea copii și aducerea lor în România pentru fertilizare in vitro cu ovule donate de mai multe persoane, racolate în acest sens, care primeau în schimb diverse sume de bani.

În urma perchezițiilor, au fost reținuți și ulterior arestați medicul specialist ginecolog și șef al clinicii Sabyc, Harry Mironescu, fiul acestuia Yair Miron, ambii cetățeni israelieni, și secretara Cecilia Borza, acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat și de organizarea traficului de celule de origine umană în scopul obținerii unui folos material. Medicii israelieni Nathan Levitt și Genya Ziskind, angajați ai clinicii, au primit o interdicție de a părăsi România, pe parcursul desfășurării investigațiilor.

Potrivit DIICOT, Harry Mironescu, în calitate de medic specialist ginecolog și conducător „de facto” al clinicii Sabyc din Capitală, „a pus bazele unei activități infracționale în scopul obținerii de sume consistente de bani, prin încălcarea prevederilor legale care reglementează procedura prelevării și transplantului de organe, țesuturi și celule de origine umană în scop terapeutic”. În realizarea activității infracționale, Harry a beneficiat de sprijinul nemijlocit al fiului său, Yair Miron, în calitate de asociat unic al clinicii private, precum și de conexiunile pe care le avea cu medici din Israel, specialiști în aplicarea tehnicilor de reproducere asistată, Nathan Levitt și Genya Ziskind, precum și cu alte persoane.

Levitt și Ziskind practicau activitatea medicală în România fără permis de muncă, fără autorizație sanitară și fără acordul Colegiului Medicilor, mai spuneau procurorii DIICOT.

Despre Cecilia Borzea, procurorii DIICOT arătau că aceasta îndeplinea formalitățile privind cazarea medicilor și beneficiarilor tehnicilor de fertilizare in vitro și racola, direct sau prin persoane interpuse, tinere dispuse să fie supuse tratamentului de stimulare ovariană și prelevare de ovocite.

Potrivit declarațiilor unor martori, ovulele erau prelevate de la femei sărace, fără educație, care primeau 700 – 1.000 lei la fiecare prelevare. Femeile israeliene care au apelat la serviciile lui Harry Mironescu au declarat procurorilor că au venit în România pentru că această procedura era ilegală în Israel și că îi dădeau medicului 3.500 de euro pentru o intervenție.

Harry Mironescu mai fusese cercetat pentru fapte similare în 2005, dar atunci a fost scos de sub învinuire din cauza legislației.

Materialul genetic de la clinica Sabyc a fost transportat, la câteva zile după percheziții, la Institutul Național de Medicină Legală din Capitală (INML), pentru a fi păstrat pe durata anchetei în acest caz. În 23 februarie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat autoritățile române să nu distrugă 16 embrioni ridicați de la clinica Sabyc și lăsați de procurori la INML, după ce o femeie a dat statul în judecată pentru că nu își putea recupera materialul genetic.

La începutul lunii august 2009, directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant Victor Zota a fost demis, întrucât a acreditat clinica Sabyc în absența unui ordin de ministru. Ulterior, Victor Zota și Rosana Turcu au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT.

Interdicția de a părăsi țara dispusă față de medicii israelieni Nathan Levitt și Genya Ziskind a fost întâmpinată cu un protest la Ambasada României din Israel, în 18 august 2009, iar în octombrie 2009, experți medicali israelieni au alcătuit un comitet în scopul de a face lobby pentru revenirea în Israel a celor doi medici, care au putut pleca în cele din umă din România.

În timpul anchetei, în septembrie 2009, ministrul Sănătății de atunci, Ion Bazac, a emis Ordinul 1.156/29.09.2009, ce abroga un articol din Legea transplantului, intezicând spitalelor de stat și clinicilor private să facă fertilizarea in vitro și inseminare artificială contra cost. Ministrul preciza că ordinul nu plasează în ilegalitate procedura de fertilizare in vitro, ci se referă strict la prelevarea de celule și țesuturi umane contra cost, și că donarea de ovule în scopul obținerii de profit material este interzisă în toate statele UE.

Ministerul Sănătății explica, în octombrie 2009, că unitățile sanitare pot efectua proceduri de inseminare artificială și fertilizare in vitro, dar prelevarea de celule trebuie obligatoriu precedată de semnarea de către donatoare a unui formular din care să reiasă că acceptă procedura fără să obțină profit personal. În schimb, procedura de implantare a ovulelor fecundate în uter se poate tarifa.

La aproape patru ani după intrarea în atenția anchetatorilor a primului caz de trafic de ovule umane, în februarie 2013, polițiștii și procurorii DIICOT făceau percheziții la o altă clinică privată din Capitală, Med New Life, într-un caz similar, fiind suspectați 11 reprezentanți ai clinicii și cetățeni israelieni specialiști în domeniul reproducerii asistate. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că membrii grupării racolau tinere cu vârste cuprinse între 18 și 30 ani, de regulă studente din provincie, cu situații materiale precare, pe care le determinau să doneze ovocite umane contra unor sume cuprinse între 600 și 800 de euro, celule ce ulterior au fost vândute pentru sume între 3.000 și 4.000 de euro, unor cupluri care apelau la serviciile de fertilizare in vitro oferite de această clinică.

În august 2013, șase persoane, între care și cetățeni israelieni, au fost trimise în judecată, pentru trafic de celule umane, de către procurorii DIICOT, în dosarul clinicii private Med New Life.

Un alt caz de trafic de ovule a fost descoperit de anchetatori în 2014, de această dată în Timișoara. În 29 mai, procurori DIICOT și polițiștii au făcut percheziții la spitalul privat Athena din Timișoara, managerul spitalului, șefa de laborator, ambii cetățeni greci, și un medic specialist în fertilizare in vitro fiind suspectați de trafic de ovule. Cei trei ar fi plătit unor studente câte 300 de euro pentru prelevare de ovule de la acestea, pentru cupluri din străinătate care nu puteau avea copii. Aceste cupluri, la rândul lor, plăteau pentru fertilizarea in vitro câte 4.000 de euro.

Managerul spitalului, Konstantinos Giatras, și șefa de laborator, Pappa Cherachlea, au fost atunci reținuți, fiind acuzați de trafic ilegal de celule umane și constituire de grup infracțional organizat. Managerul a fost arestat la domiciliu, în timp ce femeia a fost pusă sub control judiciar.