„Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicției aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupa o funcție publică nu anulează interdicția astfel aplicată, ci doar înlătură efectele acesteia pentru viitor (ex nunc). Interdicțiile ale căror efecte juridice, în mod obiectiv, s-au consumat în timp rămân valabile, subiectele de drept neputând invoca legea criticată pentru situații trecute”, se arată în comunicatul transmis de Curtea Constituțională.
Judecătorii au explicat că legea analizată se referă la doar la cazurile în care interdicțiile încă sunt în vigoare.
„Ca atare, legea examinată se referă numai la acele interdicții a căror efecte juridice continuă să se producă, urmând ca acestea să înceteze de drept, prin voința legiuitorului, de la data intrării în vigoare a legii. De asemenea, Curtea a reținut că legea criticată nu pune în discuție hotărârile judecătorești pronunțate în domeniul conflictului de interese privit ca ilicit administrativ”, se arată în comunicat.
Decizia privind constituționalitatea legii ANI a fost luată de Curtea Constituțională cu majoritate de voturi după o sesizare a PNL.
Liberalii cereau verificarea unor articole printre care și cel care prevede excluderea, retroactiv, de la sancționarea pentru conflict de interese a parlamentarilor, prin invalidarea rapoartelor ANI confirmate în instanță în perioada 2007-2013.
Câți aleși scapă de acuzații prin această lege
675 de parlamentari și aleși locali scapă de acuzațiile de incompatibilitate și conflict de interese prin intermediul acestei legi, se arată într-un răspuns al ANI, din decembrie 2017, pentru româniacurată.ro
„Modificările preconizate prin adoptarea amendamentelor la Legea nr. 176/2010 pot afecta aplicarea sancțiunilor în toate cazurile finalizate de ANI și anume cele nedefinitive (aflate pe rolul instanțelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate), cât și cele definitive și irevocabile câștigate și pentru care nu au fost aplicate încă sancțiuni disciplinare.
Cu referire la funcțiile elective, precizăm faptul că modificarea legislativă poate afecta aplicarea sancțiunilor într-un număr de 675 de dosare privind parlamentari și aleși locali (foști sau actuali), astfel:
– 597 cazuri nedefinitive (aflate pe rolul instanțelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate)
– 78 cazuri definitive și irevocabile câștigate și pentru care nu au fost aplicate încă sancțiuni disciplinare”, precizează sursa citată.
Modificările legislative au fost adoptate de Senat pe 18 decembrie, cu 77 de voturi „pentru” și 39 „împotrivă”. Actul normativ a fost inițiat de social-democratul Florin Iordache.
PSD-ALDE nu ar fi putut trece de Senat, camera decizională, modificarea Legii ANI, fără sprijinul UDMR sau al senatorului PMP Gheorghe Baciu.
Modificarea adusă Legii ANI a fost criticată și de președintele PMP, Traian Băsescu, care a afirmat că astfel majoritatea parlamentară”șterge cu buretele” incompatibilitățile constatate în perioada 2007 – 2013 în cazul primarilor și parlamentarilor și „prăbușește ANI”.
„Deci, asta da lovitură! Toată lumea s-a uitat pe 303 (Legea 303/2004 – n.r.) și astăzi a trecut cu votul majorității această lege care pur și simplu prăbușește ANI și șterge cu buretele incompatibilitățile pentru parlamentari, incompatibilități în perioada 2007 – 2013 (…). Și primarii, despre care se spune așa: dacă s-a constatat incompatibilitatea în mod definitiv, în instanță, nu pot ocupa funcții în aparatul de stat, dar pot candida la primar. (…) Astăzi și-au rezolvat două probleme: problema parlamentarilor incompatibili și problema primarilor și consilierilor incompatibili”, a declarat Traian Băsescu.
Președintele PMP afirma și că vrea să știe cum au votat fiecare dintre parlamentarii din Comisia juridică în cazul modificărilor la Legea ANI.
„Eu am însă o întrebare publică, pentru că această lege a trecut prin Comisia juridică: vreau să știu cum a votat fiecare parlamentar din Comisia juridică”, a spus Traian Băsescu.