DEMOCRAȚIA în lume: România, considerată o națiune LIBERĂ, cu un REGRES la nivel DEMOCRATIC

România este considerată o țară „liberă” din punctul de vedere al drepturilor politice și civice, potrivit raportuluiFreedomHouse, care constată, la nivel mondial, un regres al stării democrației, inclusiv în națiuni dezvoltate.

Potrivit raportului intitulat „Democrația în lume 2019„2018 a fost al 13-lea an consecutiv în care se înregistrează „un declin al situației libertăților la nivel mondial”.

„Regresele afectează o serie de țări din toate zonele lumii, de la democrații cu tradiție îndelungată precum Statele Unite, la regimuri autoritariste consolidate precum China și Rusia. Pierderile la nivel general sunt încă reduse comparativ cu progresele înregistrate la sfârșitul secolului 20, dar tendința este semnificativă și generează riscuri. Democrația este în regres”, afirmă autorii raportului.

România este considerată o țară „liberă”, având un punctaj de 81 din 100 (în care 0 puncte înseamnă „lipsă de libertate”, iar 100 de puncte – sistemul politic „cu cel mai mare grad de libertate”). România a pierdut trei puncte comparativ cu raportul anterior.

Conform criteriului evaluării situației libertății, România are o cotă de 2 din 7, în care 1 înseamnă „cel mai mare grad de libertate”, iar 7 „cel mai redus grad de libertate”. Aceleași cote (2 din 7) sunt acordate României și în funcție de criteriile drepturilor politice și libertăților civice.

Alte națiuni catalogate drept „libere” sunt Statele Unite, cu un punctaj de 86 (din 100), Canada, cu 99 de puncte, Franța (90), Marea Britanie 93, Germania 94, Italia 89, Brazilia 75, Argentina 84, India 75. Finlanda, Norvegia și Suedia au 100 de puncte.

Printre țările considerate „parțial libere” figurează Ucraina (60 de puncte din 100), Republica Moldova (58 de puncte), Serbia (67), Ungaria (70) și Bosnia-Herțegovina (53).

Numeroase țări sunt considerate ca nefiind libere: Rusia are doar 20 de puncte din 100, China a primit 11 puncte, Arabia Saudită 7 puncte, iar Siria 0 puncte.

Raportul acordă o atenție specială situației din Europa Centrală și de Est. „Lideri antidemocratici subminează instituții esențiale în Europa Centrală și în Balcani, inclusiv unii care au consolidat în mod insistent controlul asupra puterii dincolo de limitele constituționale, continuând să submineze instituții care protejează libertatea de exprimare și asociere, precum și normele statului de drept”, precizează raportul.

Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, înregistrează un declin „dramatic” pentru Uniunea Europeană, acționând „metodic” pentru a opri accesul vocilor critice la platforme de presă sau la societatea civilă. În Polonia, partidul conservator Lege și Justiție, condus de JarosÅ‚aw KaczyÅ„ski, a deteriorat „sistemul judiciar” în încercarea de a exercita control politic. Atacurile la adresa independenței presei afectează și alte democrații europene, subliniazăFreedomHouse, denunțând presiuni asupra posturilor publice în Austria, probleme în Cehia și menționând cazul jurnalistului de investigații Jan Kuciak, asasinat în Slovacia.

Acțiunile de reprimare s-au amplificat în Orientul Mijlociu și în Africa, subliniază raportul, denunțând situația politică din Egipt și posibila implicare a prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman în asasinarea jurnalistului disident Jamal Khashoggi. În Israel, naționalismul s-a accentuat, afectând starea democrației, deși națiunea este considerată liberă, constatăFreedomHouse.