Deputații au modificat din nou Legea privind statutul magistraților, după decizia CCR

Camera Deputaților a votat în calitate de prim for sesizat, urmând ca proiectul să intre la Comisia specială pentru legile justiției condusă de Florin Iordache, apoi în plenul Senatului, for decizional. Deputații au adoptat modificările legii 303 cu 181 voturi „pentru”, 74 „împotrivă” și 5 abțineri.

Curtea Constituțională a României a admis pe 19 aprilie i mai multe sesizări ale PNL, USR și ÎCCJ privind neconstituționalitatea unor articole din actul normativ ce modifică Legea 303/2004, privind statutul magistraților, drept urmare legea urmând să se reîntoarcă în Parlament.

Articolele declarate neconstituționale de către CCR în legea de modificare a legii privind statutul procurorilor și judecătorilor sunt: articolul 5, art. 7, art.19, art. 56, 75 și 96.

Acestea prevăd:

-art.5 alin.(1) lit.b), c) și d)]; Funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent și asitent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private cu excepția: b) funcțiilor din structurile judecătorești ,Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare și Școlii Naționale de Grefieri. c) funcțiilor din cadrul Ministerului Justiției sau funcțiilor subordonate acestuia, d) funcțiile prevăzute la punctele b ) și c) pot fi ocupate doar prin detașare

-art.7 alin.(7) teza a doua]; Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. 6 poate fi contestat în instanță de către orice persoană care jusrtifică un interes legitim, conform legii contenciosului administratoiv nr 554/ 2004, cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile prevăzute la art. 7 din legea nr 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt aplicabile.

art.19 alin.(2)];- o comisie de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din 7 persoane: 5 judecători, un avocat și un profesor universitar, desemnați de secția pentru judecători a CSM dintre judecătorii sau avocatii cu cel puțin 12 ani vechime în profesioe și dintre cadrele didactice ale facultății de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani. altă comisie de examinare teoretică și practică va fi alcătuită din șapte persoane: 5 procurori, un avocat, un profesor universitar desemnați de Secția pentru procurori ai CSM dintre procurorii sau avocații cu cel puțin 12 ani vechime în profesie, și dintre cadrele didactice ale facultăților de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani.

-art.56- articolul abrogat prevedea: La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 și 55, judecătorii sau procurorii revin la instanțele sau parchetele de unde provin sau la o instanță sau parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii.

– art.75 alin.(2)]- sesizările privind apărarea independenței autprității judecătorești în ansamblul său se soluționează, la cerere sau din oficiu, de plenul Consiliului Superior al magistraturii, cu avizul conform fiecărei secții

-art.96 alin.(3) și (4)]- (3) există eroare judiciară atunci când, în cadrul procedurilor judiciare: a) s-au încălcat norme de drept material sau procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale, absolute ale persoanei. b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil, a normelor de drept material sau procesual, s-a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei. 4) dispozițiile alineatului 3 se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de Procedură Penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul Civil și Codul de procedură Civilă.

Prin urmare, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor urmează să fie reexaminate pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale.

Obiecția de neconstituționalitate a legii a fost făcută de 89 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, dar și de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Este pentru a doua oară când modificările Legii 303 revin la Parlament, după decizii ale Curții Constituționale.