Deputații au respins cererea de reexaminare a lui Iohannis privind Codul Silvic

Deși li s-a promis dreptul la cuvânt pe acest subiect, reprezentanții societății civile au fost ținuți pe margine, iar votul a fost dat fără ca aceștia să aibă dreptul la cuvânt.

Cererea de reexaminare a fost respinsă cu votul a 35 de deputați din majoritatea parlamentară, doar 21 de aleși votând în favoarea solicitării președintelui. Șeful statului a cerut să fie eliminat articolul privind pragul maxim de 30% la achiziția și procesarea de masa lemnoasă din fondul forestier național și preemțiunea pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă.

Președintele Iohannis a cerut și reexaminarea articolului 29 privind instituirea obligativității întocmirii angajamentelor silvice doar pentru proprietățile de fond forestier mai mari de zece hectare.

Reprezentanții PNL au fost iritați de faptul că majoritatea parlamentară, concentrată în jurul PSD, a evitat să voteze orice amendament la Codul Silvic.

„Noi ne-am pregătit, am pregătit șase amendamente, ne-am pregătit să dezbatem acest subiect, unele poate le votăm, altele nu, de ce să nu le discutăm? Înseamnă discuții pe acele puncte, să vedem dacă le acceptăm sau nu, dar trebuie să discutăm pe text”, a susținut deputatul PNL, Nini Săpunaru.

Pesediștii nu au fost de acord cu solicitarea celor liberalilor.

„Noi nu suntem la prima audiție, între timp am auzit și vocea societății civile”, a spus fostul ministru Doina Pană.

Fostul ministru liberal, Lucia Varga, a atras atenția că prin adoptare legii riscăm încălcarea Tratatului de aderare la UE.

„Și noi dorim o limitare a monopolului în România”, a spus Varga, care a atras atenția că „ne putem trezi cu o scrisoare din partea UE că s-a încălcat tratatul de aderare”.

Unperistul Munteanu a replicat: încercăm să învingem „monopolul din această țară”.

Doina Pană a venit cu noi asigurări că textul nu este unul neconstituțional.”Suntem în legalitate să impunem acest procent de 30%”, a afirma Pană.

Liberalii s-au plâns că 1,2 milioane de hectare de pădure vor fi scoase din fondul forestier prin noul Cod Silvic.

„Nu se poate să trecem peste articolul 20, când scoatem 1,2 milioane de ha din fondul forestier”, a afirmat Gheorghe Tinel.

Și fostul ministru al Mediului, Atilla Korodi a atras atenția că în acest moment trei mari firme controlează piața, iar industria autohtonă nu mai are acces la material primă. „Companiile nu mai au acces la materie primă, trebuie adoptat din partea Parlamentului limita aceasta”, a intevenit Korodi.

Lucia Varga a cerut din nou cuvântul.

„Articolul 20, trebuie eliminată exploatarea până la 10 hectare fără amenajare. Vom vota Codul Silvic dacă acest articol este eliminat, nu putem accepta ca pădurile să fie gestionate fără să avem un amenajament silvic, se referă la plantări, lucrări de îngrijire. E un act care ne îndrumă cum să administrăm pădurea pe o perioadă de zece ani”, a reacționat Varga.

Pesediștii au atacat firma austriacă care explotează pădurile, susținând că aceasta plânge pe umerii românilor.

La finalul ședinței, după ce cererea de reexaminare a fost respinsă, reprezentanții societății civile s-au plâns că nu li s-a dat dreptul la cuvânt, deși au fost invitați și li s-a promis că se va ține cont de punctul lor de vedere.

Ce a cerut președintele

Președintele Klaus Iohannis a retrimis, pe 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea și completarea Codului silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici și crează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator. Șeful statului a explicat că „unele dintre intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici și să aibă un impact nedorit asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.

„Așa cum au fost redactate, unele dintre dispozițiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligațiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale, cu privire la cererea de reexaminare a șefului statului.

În cererea de reexaminare se mai menționează că în legea transmisă spre promulgare Codul silvic reglementează posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate.

„Considerăm că, pentru încredințarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecție deschisă, transparentă și necondiționată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, apreciază șeful statului.

De asemenea, șeful statului a criticat prevederea privind obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietățile de fond forestier mai mari de 10 ha. „Această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari. Totodată, aplicarea acestei dispoziții care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuității, eficacității funcționării și conservării pădurilor”, se menționează în cererea de reexaminare.

Un alt articol a cărui reexaminare a cerut-o președintele se referă la reglementarea condițiilor și situațiilor în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier național, prin derogare de la regimul general.

Președintele consideră că „prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafețe din fondul forestier național, se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de rețele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice și/sau educaționale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noțiunii de ajutor de stat”.

Klaus Iohannis a apreciat, de asemenea, că limitarea la 30% pentru achiziția sau procesarea de masă lemnoasă poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurențial, mai arată șeful statului.

„Apreciem că dispozițiile art. 60 alin. (5) lit. f) și g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziția sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier național și dreptul de preempțiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertății economice și contractuale, ca fundamente esențiale ale economiei de piață”, se arată în cererea de reexaminare.

Potrivit sesizării președintelui, „introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii și avantaje pentru alții, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurențial și ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligațiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”.

„Totodată, pentru asigurarea respectării procedurilor naționale și comunitare în domeniul ajutorului de stat și al concurenței, considerăm că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorității de concurență”, mai apreciază șeful statului, în cererea de reexaminare.