Deputații au votat modificarea Statutului magistraților și a legii ANI. Senatul vrea să le adopte săptămâna viitoare. Câteva zeci de persoane au protestat în fața Parlamentului

Publicat: 11 12. 2017, 23:48

UPDATE Legea care modifică legea ANI a fost adoptată, luni, de plenul Camerei Deputaților, cu 167 de voturi „pentru, 90 de voturi „împotrivă și 2 abțineri. Inițiativa care modifică Legea 303/2004 privind Statutul magistraților a fost adoptată cu 179 de voturi „pentru” și 90 de voturi „împotrivă”. 

Deputații USR au fluierat în timp ce se dădea votul. În replică, la final, la anunțarea rezultatului, parlamentarii PSD au aplaudat.  

Senatul vrea să dea votul final lunea viitoare

Conducerea Senatului a decis programul de adoptare a rapoartelor pe marginea proiectelor de lege privind modificarea Legii privind Statutul magistraților și a Legii ANI, luni fiind posibilă acordarea votului final în plen pentru modificarea celor două legi.

„Senatul a fost sesizat, astăzi, în calitate de Cameră decizională, cu două proiecte de legi care au fost astăzi votate la Camera Deputaților. Este procedura uzuală și,sigur, în calitate de președinte al Senatului am convocat Biroul Permanent pentru a stabili pentru cele două legi termenele de depunere a amendamentelor și de prezentare a raportului final. Pentru ambele legi, termenul de depunere a amendamentelor a fost stabilit pentru joi, 14 decembrie, ora 9.00, iar depunerea raportului, luni, 18 decembrie”, a anunțat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Camera Deputaților a adoptat, miercurea trecută, noua formă a Statutului magistraților, la capătul a 11 ore de dezbateri aprinse. Deputații majorității parlamentare au respins toate amendamentele opoziției, singurule amendamente admise fiind cele care se referă la răspunderea magistraților în cazul erorilor judiciare. 

Textul primului amendament adoptat cu 100 de voturi „pentru”, 20 de voturi „împotrivă” și 3 abțineri, este următorul: „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin (6), statul se îndreaptă cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Amendamentul adoptat modifică articolul 96, alineatul 7, din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care în acest moment are următorul cuprins: „După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Un alt amendament adoptat prevede că „pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice”.

Potrivit modificărilor la legea ANI, interdicțiile aplicate deputaților și senatorilor pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de ANI și la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219./2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, încetează de drept. 

Agenția Națională de Integritate (ANI) anunță că nu susține adoptarea propunerii de modificare a legii de funcționare a instituției, precizând că aceasta ceste contrară deciziilor CCR și recomandărilor Comisiei Europene prin rapoartele MCV.

„Amendamentul adoptat în Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților prevede faptul că destituirea din funcție a persoanelor față de care s-a constatat un incident de integritate (incompatibilitate sau conflict de interese) să poată fi realizată numai din funcția ori demnitatea publică în care a existat conflictul de interese sau starea de incompatibilitate (art. 25, alin. 2 din Legea nr. 176/2010)”, transmite ANI.

Instituția precizează că „soluția preconizată de această modificare legislativã va avea ca efect diminuarea până la eliminare a sancțiunilor care decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese și al incompatibilităților, astfel:

-Funcționarul sau demnitarul va putea ocupa aceeași funcție care a generat incompatibilitatea ori conflictul de interese, precum și orice altã funcție, acest lucru fiind posibil prin încetarea interdicțiilor, fiind încălcat astfel principiul neretroactivității deciziilor Curții Constituționale și a legii civile;

-Se instituie posibilitatea de rotire în funcțiile publice a persoanelor care au încãlcat regimul juridic al incompatibilitãților sau al conflictului de interese, contrar dispozițiilor Deciziei Curții Constituționale nr. 418/2014″

Agenția dă exemplu unei situații în care un primar s-a aflat în incompatibilitate în intervalul 2012-2016, perioadă în care obține un nou mandat. Potrivit legii care este acum în vigoare, când raportul ANI rămâne definitiv își pierde mandatul și începe să curgă interdicția de a mai ocupa o funcție publică. Noua reglementare ar face ca sancțiunile să nu poată fi aplicate dacă raportul de evaluare devine definitiv după expirarea a 3 ani de la finalizarea mandatului în care s-a aflat în stare de incompatibilitate și nici interdicția de 3 ani nu mai poate fi aplicatã.

În cazul unui parlamentar care s-a aflat în situație de incompatibilitate în mandatul 2012-2016, iar până la rămânerea definitivă a raportului de evaluare acesta a obținut un alt mandat de parlamentar sau un mandat de ales local, potrivit legii în vigoare „sancțiunile se aplică la momentul rãmânerii definitive a raportului de evaluare, și anume este încetat de drept mandatul 2016-2020 și de la acel moment începe sã curgă și interdicția de 3 ani prevăzută de lege”. Dacă legea ar trece în forma propusă, „sancțiunile nu mai pot fi aplicate pentru noul mandat, întrucât persoana respectivă se află în exercitarea altui mandat eligibil decât cel în care s-a aflat în stare de incompatibilitate”, explică ANI.


Devansarea sesiunii de vot final, programată inițial pentru marți, are legătură cu adoptarea rapidă a Legii 303/2004 privind Statutul magistraților și a Legii care modifică Legea ANI.

Legea 303/2004 privind Statutul magistraților a fost votată doar pe articole săptămâna trecută, în aproximativ 11 ore de dezbateri în plen, aceasta fiind criticată vehement de Opoziție.

Legea care modifică Legea ANI, de asemenea criticată de Opoziție, prevede că interdicțiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor ANI și la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013 încetează de drept.

Proiectul de lege de modificare a Statutului magistraților și cel de modificare a Legii ANI au apărut pe site-ul Senatului, săptămâna trecută, ca fiind înregistrate pentru dezbatere la Biroul Permanent, deși aceste proiecte se aflau efectiv în dezbaterea plenului Camerei Deputaților. Ulterior, cele două proiecte de lege au fost retrase de pe site-ul Senatului, după acuzații vehemente venite din partea Opoziției.

Opoziția a acuzat, la acel moment, majoritatea PSD-ALDE din Parlament de faptul că ar fi acționat cu premeditare înregistrând la Senat propunerile de lege, deși aceastea se aflau încă în dezbatere la Cameră, scopul fiind de a trece „pe repede înainte” aceste modificări la legile justiției, fără dezbatere efectivă.

Liderul deputaților USR: Este începutul sfârșitului democrației în România

Liderii USR au criticat, luni, decizia de a convoca ședință de plen imediat upă ședința solemnă în care va fi omagiat Regele Mihai, pentru a supune la vot statutul magistraților și modificarea legii ANI, susținând că este începul începul sfâșitului democrației în România.

„A început sfârșitul democrației în România. Se pune pumnul în gură opoziției pentru că ne-am permis, vezi Doamne, să cerem ca Parlamentul României să fie o tribună a dezbaterii legilor, nu una care, pe repede înainte, să treacă legi care știrbesc independența Justiției. Deși PSD ne tot spune, împreună cu ALDE, că nu este nicio grabă la legile Justiției, Comitetul liderilor, la propunerea PSD, a adoptat o modificare a programului de lucru, astfel încât votul final pe două legi foarte importante – Legea ANI, cea prin care o serie de deputați și senatori din coaliția majoritartă care au decizii definitive și probleme grave cu ANI, cu mandatul lor, sunt curățați, precum și modificarea Leghii 303, exact proiectul de lege care s-a votat și nu s-a dezbătut în plen”, a declarat liderul deputaților USR, Cristian Seidler.

El a mai spus că pe ordinea de zi va figura și modificarea regulamentului Camerei Deputaților, astfel încât toate amendamentele respinse în comisii nu vor mai putea fi votate decât „în bloc”.

„Plenul Camerei Deputaților devine o instituție și un loc decorativ, în care coaliția majoritară se poate comporta exact ca un tanc rusesc. Este începutul sfârșitului democrației în România”, a adăugat Seidler.