Deputații juriști au aprobat amendamentul Chiuariu. Judecătorii, transformați în șefii procurorilor. CSM spune că amendamentul e neconstituțional

Comisia Juridică discută amendamentele la legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală. În cadrul dezbaterilor, comisia a aprobat un amendament prin care judecătorii vor fi obligați să informeze avocații că sunt interceptați.

Comisia mai are în dezbatere și amendamentul Iordache prin care, din interceptările pe mandat de siguranță națională, sunt eliminate convorbirile ce privesc infracțiunile de corupție. Tot astăzi comisia mai dezbate și amendamentul senatorului Tudor Chiuariu care prevede că judecătorii vor dispune dacă procurorii poot sau nu să trimită un dosar în judecată. CSM susține că acest amendament este neconstituțional.

UPDATE: Comisia Juridica a votat amendamentul lui Tudor Chiuariu, care spune că judecătorii decid dacă dosarul este sau nu trimis în judecată. 

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

UPDATE. Comisia Juridică a respins amendamentul deputatului Florin Iordache, prin care interceptările pe mandat de siguranță națională din dosarele de corupție erau eliminate. Amendamentul a fost respins cu 11 voturi.

Avocatul Gheorghe Florea președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România a propus ca în procedura penală în momentul în care un avocat este interceptat el să fie anunțat. „Propun ca judecătorul să notifice avocatul dacă este interceptat, dacă constată că din interceptări reies elemente despre tactica de apărare. Avocatul trebuie să fie înștiințat de îndată. Eu propun și ca aceaste inteceptări să fie distruse. Cred că este o măsură corectă”, a explicat Gheorghe Florea, președintele UNBR.

Amendamentul a fost preluat de către deputații Marton Arpad, Mate Andraș dar și de către șeful comisiei Bogdan Ciucă. Ministerul Justiției nu s-a opus acestui amendament.

Gheorghe Florea a explicat pentru gândul că este normal ca avocații să fie inștiințați că sunt interceptați și se cunoaște tactica pe care o vor utiliza în apărarea clientului. „Aceste interceptări nu mai pot fi utilizate în nici un alt proces”, a mai explicat

Cheia amendamentului? Avocații vor știi care dintre clienți lor sunt sunt interceptați. Așa cum sună amendamentul rezultă că avocații vor fi notificați că au fost interceptați de îndată. Asta înseamnă că imediat după emiterea mandatului de interceptare avocații care apar pe interceptări sunt notificați. 

Amendamentul Chiuariu: judecătorii decid cine este trimis în judecată

Un alt amendament care este discutat în comisie este și cel care pvede că judecătorii sunt cei care dispun trimiterea în judecată și nu procurorii așa cum este în prezent. Amendamentul a fost introdus în proiectul de lege de către senatorul PNL Tudor Chiuariu. Amendamentul prevede că judecătorul are dreptul să decidă dacă un dosar ajunge în instanță sau nu. Potrivit Constituției în vigoare însă acest aspect procedural este atributul procurorului. Specialiștii spun că prin acest amendament judecătorii ar primi puteri mult sporite. Amendamentul lui Chiuariu sună în felul următor: „Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea legalității și a aparenței de temeinicie a sesizării instanței, verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală”

CSM a trimis un punct de vedere către Comisia Juridică a Camerei Deputaților în care susține că un asemenea amendament este neconstituțional. CSM a propus eliminarea acestui amendament. „Prevederile referitoare la examinarea aparenței de temeinicie de către judecătorul de cameră preliminară sunt susceptibile de critică și din perspectiva prevederilor constituționale referitoare la rolul Ministerului Public. Potrivit art. 131 alin. (1) din Constituția României, republicată, „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”, se arată în punctul de vedere al CSM

CSM susține că procurorul este titularul acțiunii penale și prin constituție este cel care dispune trimiterea în judecată. CSM spune și faptul că verificarea aparenței de temeinicie este un concept vag. „Judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza temeinicia trimiterii în judecată întrucât controlul realizat de acesta are un caracter preliminar, iar aprecierea asupra temeiniciei ar trebui făcută numai la judecata în fond a cauzei; tot astfel, trimiterea în judecată ar trebui să fie atributul exclusiv al procurorului”, mai precizează CSM

Potrivit CSM așa cum în procesele civile unui petent nu i se poate refuza acțiunea din start nici în penal unui procuror judecătorul nu îi poate refuza trimiterea în judecată.

Amendamentul Iordache, corupții pot scăpa de interceptările pe siguranță națională

În Comisia Juridică a Camerei Deputaților, de joi, 20 iunie, depuații juriști au discutat despre modificările aduse legii 51/1991, care reglementează modalitatea de emitere și punere în practică a interceptărilor pe mandat de siguranță națională. Ministerul Justiției a trimis un pachet de legi, printre care și modificările aduse legii 51. În esență, MJ a transpus prevederile din legea Legea 535/2004 privind combaterea terorismului în legea 51/1991. Astfel că mandatele de siguranță națională trec pe la procurorul general și se emit numai după ce sunt avizate de judecătorii de la Curtea Supremă. Din 2004, când a fost adoptată legea 535, procedura a fost cea amintită mai sus. În proiectul trimis de MJ, se preciza că aceste mandate se dau pe o durată de șase luni și pot fi reînnoite pe maximum 2 ani.

Deputatul PSD Florin Iordache a propus modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupție interceptările realizate pe mandate de siguranță națională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpații din dosarele de corupție care conțin interceptări pe mandat de siguranță națională.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: „Art.129 – (1) Datele și informațiile de interes pentru securitatea națională, rezultate din activitățile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reținute în scris și transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii și a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se atașează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracțiuni contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale”.

Amendamentul SRS: noua metodă de anulare a stenogramelor incriminante

Sorin Roșca Stănescu, senator PNL și inculpat în dosarul Rompetrol, a depus la Camera Deputaților un amendament al cărui efect este anularea interceptărilor din dosar care sunt publicate de presă. Roșca Stănescu propune ca în Codul de Procedură Penală să fie intrdus la capitolul „excluderea probelor obținute în mod nelegal” un articol care spune că orice probă care a fost prezentată publicului înainte de trimiterea în judecată să fie anulată.

Astfel că spre exemplu dacă o interceptare dintr-un referat cu propunerea de arestare a procurorilor DNA este prezentată de presă acea interceptare devine nulă și nu mai poate fi folosită ca probă. Amendamentul lui Roșca Stănescu sună în felul următor: „Este exlusă ca probă, proba a fost prezentată publicului indiferent de mijloacele de difuzare folosite și dacă difuzarea s-a realizat în faza nepublică a urmăririi penale și dacă dosarul nu a fost dedus judecății de fond”. Sintagma din finalul amendamentului „dacă dosarul nu a fost dedus judecății pe fond” înseamnă că nici un fel de document nu poate fi prezentat presei.

Acest amendament poate fi utilizat chiar de către învinuiți pentru a-și anula probe sensibile. În faza de urmărire penală, învinuitul și avocatul au acces la aceste probe, au la îndemână și pot copia referatele cu propunerile de trimitere în judecată în care apar referire la probe din dosar. De multe ori procurorii inserează stenograme în aceste referate imagini cu diverse probe. Astfel dacă un avocat sau un învinuit difuzează aceste probe ele devin nule în viziunea lui Roșca Stănescu.

Cum ajung stenogramele din dosare în presă

În majoritatea cazurilor în care stenogramele din dosare sunt publicate în presă ele parcurg un circuit legal. În peste 95% din cazuri, presa solicită rechizitoriile, referatele procuroriulor în baza legii 544/2001 a accesului la informații publice. Astfel că spre exemplu dacă un deputat este reținut în flagrant și procurorii propun arestarea preventivă jurnaliștii formulează o cere pe legea 544 către DNA și după ce referatul ajunge în instanță, DNA transmite acest referat care uneori conține și interceptări. De altfel această practică este statuată și printr-un cod de procedură emis de către Consiliul Superior al Magistraturii. De altfel Laura Codruța Kovesi, actualul șef al DNA și fost procuror general a declarat la interviul din fața CSM că Parchetul General a câștigat toate procesele care aveau ca obiect presupuse scurgeri de informații. De altfel există doar un singur caz în care CEDO a condamnat România pentru că în presă au fost publicate stenograme.

Efectul amendamentului Ioradache este acela că mulți politicieni cu dosare penale aflate în stare de judecare sau în faza de cercetări ar putea să fie pur și simplun anulate.  În ultimii ani au fost trimiși în judecată mai mulți politicieni care au fost interceptați pe mandate de siguranță națională.