Deputatul PSD Marian Ghiveciu, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, într-un dosar legat de retrocedarea nelegală a unor terenuri

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis ca Marian Ghiveciu să fie supus unui termen de încercare de șase ani.

De asemenea, magistrații au dispus și condamnare lui Dumitru Borcan, fostul șef al Compartimentului de Cadastru și Agricultură din cadrul Primăriei comunei Merei, județul Buzău, și a lui Nicolae Costache, fost membru în Comisia Județeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Ambii au fost condamnați la câte trei ani de închisoare cu suspendare.

Prin aceeași sentință s-a dispus ca Marian Ghiveciu, Dumitru Borcan și Nicolae Costache să plătească, în solidar, despăgubiri materiale de 350.000 de lei către partea civilă Luminița Marioara Vasile și de 1.035.000 de lei către părțile civile Luminița Marioara Vasile și Constantin Vasile.

Ghiveciu, Borcan și Costache au mai fost obligați de instanță să plătească despăgubiri materiale de aproape un milion de lei către mai multe părți civile, constând în sumele ce reprezintă diferența de valoare a terenurilor amplasate cu ieșire și fără ieșire la drumul european DE 85.

Decizia de marți a instanței supreme poate fi atacată cu apel.

Deputatul Marian Ghiveciu a fost trimis în judecată de DNA, în decembrie 2011, pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecință obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial, în formă calificată. Faptele pentru care Ghiveciu a fost pus sub acuzare s-au petrecut înainte ca acesta să obțină primul mandat de deputat.

Ghiveciu este acuzat că în perioada 2005-2006 i-ar fi instigat pe Nicolae Costache, fost director al Oficiului de Cadastru Buzău și membru în Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, și pe Dumitru Borcan, șef al Compartimentului de Cadastru și Agricultură din cadrul Primăriei Merei, să eliberereze în mod ilegal titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potențial imobiliar aflate în apropierea Drumului Național 1B în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite să primească acele titluri de proprietate. Ulterior, aceste terenuri ar fi fost cumpărate de Marian Ghiveciu.

În 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a retrimis dosarul la DNA, pentru refacerea actului de sesizare. Ulterior, în 2013, procesul a fost reluat.

Marian Ghiveciu, alături de alți nouă deputați PSD – Gheorghe Bogdan, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu, Eugen Uricec – și unul de la minorități, Nicolae Păun, au inițiat un proiect prin care vor să modifice Codul penal.

Proiectul prevede ca măsurile preventive pot fi dispuse „dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o persoană care a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.

Procurorul nu poate decide aplicarea unei măsuri preventive sau cu privire la propunerea de arestare preventivă a suspectului ori inculpatului, în funcție de denunțul făcut de acesta împotriva altor personane care au săvârșit fapte ce nu au legătură cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicită arestarea preventivă.

Reținerea sau arestarea ori aplicarea unei măsuri preventive neprivativă de libertate a unei persoane, „știind că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că acesta a săvârșit o infracțiune” se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani și intezicerea dreptului de a ocupa o funcție publică, mai prevede proiectul.

Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială, se mai spune în proiect.

În cursul urmăririi penale, sub sancțiunea nulității, audierea și activitatea de consemnare a declarațiilor suspectului, inculpatului, persoanei vătămate și martorilor se înregistrează cu mijloace tehnice audiovideo. Suportul electronic sau magnetic ce conține întregistrarea reprezintă probă în dosar, iar la sfârșitul audierii va fi introdus într-un plic ce va fi sigilat și semnat de organul de urmărire sau cercetare penal. Plicul sigilat va fi anexat declarației persoanei audiate. Când situația impune, organul judiciar, în interesul cauzei, poate desigila plicul ce conține suportul electronic sau magnetic numai în fața acestor persoane. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, audiea va fi amânată. În cursul urmăririi penale, sub sancțiunea nulității, este interzis organelor judiciare să procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declarații ale suspectului sau inculpatului până la sosirea apărătorului ales sau desemnat din oficiu.

Condamnarea se pronunță „dacă instanța constată, în afara oricărei îndoieli, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat”.

„Fapta lucrătorului de crecetare penală, procurorului sau judecătorului care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situație procesuală care să ducă la neluarea unei măsuri preventive sau la luarea ori înlocuirea unei asemenea măsuri cu una mai ușoară, în schimbul căreia acesta să denunțe persoane care au săvârșit infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea ocupării unei funcții publice”, se mai spune în proiectul depus la Senat.