Descoperire de amploare pe șantierul Autostrăzii Transilvania. La un metru sub pământ, au dat de o comoară arheologică
Arheologul Sorin Cociș, șeful echipei de cercetare arheologică, a declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX, că mormintele identificate aparțin unor luptători care aveau asupra lor arme – săbii, cuțite, fragmente de scut, dar s-au descoperit și brățări din bronz și argint, vase ceramice, precum și urne funerare.
„Odată cu demararea lucrărilor de construcție la Autostrada Transilvania, în acest an, a început și cercetarea preventivă în zona Viștea, comuna Gârbău, județul Cluj, unde urmează să fie executat un nod de legătură cu drumul național Cluj-Napoca – Zalău. În urma investigației arheologice, desfășurată pe o suprafață de 1,8 hectare, a fost identificată o necropolă celtică de incinerație, care cuprinde 56 de morminte cu un bogat inventar. Sunt morminte de luptători, am descoperit săbii, cuțite, fragmente de scut, dar și brățări din bronz și argint, vase ceramice, precum și urne funerare și oase calcinate”, a afirmat arheologul Sorin Cociș.
El a spus că aceasta este prima astfel de necropolă celtică descoperită în județul Cluj și printre cele mai bogate din România. Cronologic, pe baza datelor preliminare, cimitirul poate fi încadrat între sfârșitul secolului IV î. Hr. și secolul al III-lea î. Hr.
Potrivit acestuia, mormintele au fost descoperite la adâncimea de aproximativ un metru sub pământ, iar acestea se extind și în afara zonei afectate de ampriza autostrăzii, „numărul mormintelor fiind cu siguranță mai mare decât cel cunoscut până acum”.
„Din păcate, nu pot fi recuperare toate mormintele pentru că zona care ar trebui cercetată este mai mare, ar trebui să ne extindem cu încă un hectar, dar terenul respectiv nu este expropriat. Ar fi prima necropolă celtică integrală din România dacă s-ar continua cercetările”, a precizat arheologul clujean.
Sorin Cociș a adăugat că vestigiile descoperite vor fi restaurate și expuse, ulterior, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
Lucrările au început în 10 septembrie și se vor încheia săptămâna viitoare.
Cercetarea arheologică este asigurată de către o echipă de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca, din care fac parte Sorin Cociș, Adrian Ursuțiu, Vlad Lăzărescu, Ferencz Szabolcs, Roxana Elena Stancescu și Cristea Ștefana, Muzeul Județean Arad – Florin Mărginean, Victor Sava, și reprezentanții unei firme private.