Descoperire de excepție în județul Sălaj. Surpriza de care au avut parte arheologii
Sarcofagul a fost descoperit întâmplător, cu prilejul lucrărilor din cadrul proiectului de restaurare inițiat de Consiliul Judetean Sălaj și are două părți — un capac și corpul propriu zis, ambele din calcar, cu o greutate considerabilă dar fără ornamente, cu excepția modelului sculptat pe capac, unul, de altfel, des întâlnit în epoca romană.
Primele cercetări ale arheologilor de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău au scos în evidență că sarcofagul a fost jefuit încă din antichitate, prezentând o gaură de mari dimensiuni pe una din laturile capacului, până în prezent nefiind descoperite obiecte, ci doar fragmente din scheletul persoanei îngropate în el.
„Din păcate este vorba de un mormânt jefuit. Au cioplit o gară în capac, prin care a intrat cineva de mici dimensiuni sau poate să le ajungă mâna să caute prin mormânt. A fost descoperit întamplător în zona sacră, cu prilejul lucrărilor din cadrul proiectului de restaurare inițiat de Consiliul Județean Sălaj. Majoritatea sarcofagelor sunt jefuite. Este primul astfel de sarcofag descoperit aici. În necropola de pe Dealului Osoiului, care a fost deja cercetată, sunt morminte de incinerație, în care cenușa defunctului era depusă într-o incintă circulară, în mijlocul căreia era săpată o groapă, deasupra căreia se putea ridica un monument. Încă nu știm de ce sarcofagul a ajuns aici, dar cu siguranță persoana îngropată în el era una importantă. După primele fragmente de oase descoperite, se pare că este vorba de un copil, un tânăr, sau o femeie”, afirmă arheologul Horea Pop.
Potrivit acestuia, după cercetarea sarcofagului, acesta ar putea fi pus în valoare prin expunerea lui chiar în cadrul complexului arheologic, pentru că greutate și mărimea lui nu permit prezența în una din secțiile din Zalău ale Muzeului Județean.
„Deși a fost jefuit încă din antichitate, sarcofagul din calcar cioplit reprezintă o descoperire deosebită și insolită”, a conchis sursa citată.
Rezervația arheologică Porolissum este unul dintre cele mai mari și bine păstrate situri arheologice din România. Acest centru militar de graniță a fost stabilit în anul 106, de împăratul roman Traian, pentru a apăra trecerea principală dinspre Munții Carpați (Meseș) spre Dacia Porolissensis. După câteva zeci de ani, Porolissum a evoluat într-un important centru comercial, care facilita schimburile dintre romani și barbari, continuând să prospere vreme de aproape un mileniu după retragerea romană din Dacia, din anul 271, scrie Agerpres.