Descoperire gravă a unui expert, despre înregistrările din dosarul „Ferma Băneasa”: Conțin urme de editare computerizată

Expertul susține că înregistrările au fost modificate, apoi au fost folosite programe speciale pentru ca intervenția asupra acestora să fie ascunsă, iar motivul pentru care ministerul Justiției nu a ajuns la această concluzie este că a folosit programe pentru înregistrări analogice în condițiile în care înregistrările din această cauză sunt digitale.

„Raportul de expertiză nr. 120 din 6 octombrie 2017 al Ministerului Justiției se fundamentează pe tandardul AES27-1996 (r2007) care a fost elaborat pentru analiza înregistrărilor analogice (benzilor magnetice) și nu pentru analiza înregistrărilor digitale. În acest dosar înregistrările sunt digitale. Singurele țări cunoscute în care guvernele sau alte autorități ale statului definesc și recomandă (a se citi impun) definiții și metode de analiză în expertizele judiciare/criminalistice sunt cele din spațiul ex-sovietic ca reminiscențe din perioada comunistă. Un astfel de exemplu este cel din Rusia în care Ministerul Justiției de la Moscova elaborează astfel de norme și inclusiv validează programe de calculator. Programul de calculator OTExpert, produs în Rusia, utilizat în raportul de expertiză criminalistică nr. 120 din 6 octombrie 2017 al Ministerului Justiției de la București este verificat și recomandat de către Ministerul Justiției de la Moscova”, se arată în documentul „Obiecțiuni la Raportul de expertiză nr. 120 din 6 octombrie 2017” al expertului tehnic judiciar și expert criminalist autorizat în domeniile voce, vorbire și imagini, Cătălin Grigoraș, publicat de luju.ro.

Acsta susține, potrivit documentului citat, că în celelalte state membre UE, SUA, Elveția, Norvegia și Israel ministerele de justiție, respectiv guvernele nu au ca obiect de activitate imixtiunea în actul de justiție și elaborarea, recomandarea sau impunerea de formule matematice, teoreme, definiții, metode științifice, manuale de bune practici sau standarde pentru expertizarea probelor audio. Acestea se elaborează exclusiv de către organizații științifice internaționale cum ar fi Scientific Working Group for Digital Evidence (SWGDE), European Network of Forensic Science Institutes (ENFSI), ASTM International sau International Organization for Standardization (ISO).

„Menționez că orice editare, ștergere, inserare sau alt procedeu de eliminare a unor replici sau de alterare a conținutului original al unei înregistrări poate avea ca efect schimbarea înțelesului unei discuții și, conform practicii internaționale în domeniu, determină îndepărtarea acesteia ca probă. Reamintesc cauza International Centre For Settlement of Investment Disputes (2009) ICSID Case no. ARB/05/13 EDF vs. Romania instanța de la Washington, D.C. a declarat inadmisibilă proba audio prezentată de către reclamant împotriva României deoarece aceasta nu era autentică (n.n. înregistrarea audio prezentată de EDF conținea urme clare de editare prin ștergere, similare cu cea depistată în fișierul 29- discutie-tal-beni-staimetz-shimon.mp3)”, potrivit sursei citate.

Expertul mai susține că faptul că angajații ministerului Justiției și-au fundamentat analizele pe un standard inadecvat înregistrărilor digitale în litigiu din acest dosar și nu au depistat urme de editare digitală a probelor nu înseamnă că probele sunt autentice, originale sau ca sunt integre.

„În urma analizării înregistrărilor în litigiu se constată că fișierele de expertizat: a) nu conțin înregistrări originale/autentice, b) nu reprezintă clone/duplicate sau copii ale unor înregistrări originale/autentice, c) conțin urme de editare computerizată și diferite (re)compresii digitale distructive și ireversibile, voluntare, cel mai probabil cu scopul de a masca urmele de editare locală prin ștergere și inserare”, se arată în concluzia depusă de expert.

El recomandă ca să se solicite organelor judiciare să dea explicații referitoare la formatele diferite în care probele, în special interceptările telefonice au fost puse la dispoziție în dosarul „Ferma Băneasa”, să explice urmele de editare și de recompresie digitală distructivă și ireversibilă aplicate asupra înregistrărilor din această cauză și să pună la dispoziție înregistrările digitale originale sau clone/duplicate ale acestora.

Paul Phillipe al României și omul de afaceri Remus Truică au fost trimiși în judecată, în luna mai 2016, într-un dosar privind retrocedarea fermei Băneasa și a pădurii Snagov, prejudiciul în acest dosar ridicându-se la 145 de milioane de euro.

„Începând din anul 2006, în contextul în care formulase cereri sau intenționa să ceară restituirea unor terenuri situate în apropierea Capitalei, inculpatul Al României Paul Philippe i-a promis inculpatului Remus Truică și asociaților lui din grupul infracțional, o cotă parte importantă, între 50% și 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România și, ulterior, le-a și dat acestora bunurile, pe măsura obținerii lor, în schimbul intervenției membrilor grupului infracțional pe lângă funcționari publici cu atribuții în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate sau asupra judecătorilor, urmând a se reuși, în mod injust, obținerea bunurilor revendicate și punerea în posesia lor”, arătau procurorii într-un comunicat de presă.

În acest context „în perioada septembrie noiembrie 2005, la Primăria Snagov s-a înregistrat o cerere și o revenire prin care inculpatul Al României Paul Philippe solicita restituirea a 47 ha pădure, teren situat în localitatea Snagov”. În martie 2006, susțin procurorii, comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din cadrul primăriei Snagov a constatat că Paul Philippe al României îndeplinește condițiile pentru restabilirea dreptului de proprietate pentru suprafața respectivă. Acest lucru s-a întâmplat deși reprezentantul Ocolului Silvic Snagov s-a opus retrocedării.

„Atât procesul verbal, cât și anexa 37 au fost semnate de primarul Mușat Apostol și de secretarul Dima Niculae și înainte spre validare comisiei județene constituite la nivelul Instituției Prefectului Ilfov. La dosarul de restituire nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte că inculpatul Al României Paul Philippe este persoană îndreptățită, că antecesorul său a deținut un titlu pe acel teren, suprafața de teren și faptul că deținea pădurea la momentul exproprierii”, arată procurorii anticorupție.

Astfel, comisia județeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor i-a recunoscut lui Paul Philippe al României dreptul de proprietate asupra terenului iar ulterior „s-a acționat apoi pentru punerea efectivă în posesie, demersuri în acest sens fiind făcute cu sprijinul primarului Mușat Apostol, iar pe de altă parte de inculpatul Truică Remus, care a apelat la persoane din cadrul Direcției Silvice Ilfov, singura instituție care putea dispune punerea în posesie”, spun procurorii.

Potrivit procurorilor, „imediat după intrarea în posesie, deși a avut cunoștință de decizia din anul 1941 a ÎCCJ (decizie care recunoștea dreptul de proprietate al Statului Român asupra terenului în defavoarea Regelui Carol al II-lea) inculpatul Jecu Nicolae, în calitate de prefect, a emis titlurile de proprietate pe numele inculpatului Al României Paul Philippe”.