Bolnavii care au suferit accidente cerebrale sau au schizofrenie vor mai avea o șansă să se facă bine cu ajutorul unui microcip menit să îmbunătățească activitatea cerebrală. La crearea dispozitivului minune a contribuit un cercetător român de la Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord, care a inventat alături de colegii lui americani un dispozitiv care va revoluționa domeniul neuroștiinelor.
Ioan Opriș, 55 de ani, a realizat dispozitivul de mici dimensiuni prin care se va îmbunătăți activitatea cerebrală a persoanelor care au suferit daune provocate de demență, atacuri cerebrale, schizofrenia sau chiar autismul.
Românul e originar din comuna Bârsana, județul Maramureș. De mic i-a plăcut fizica, iar în liceu a fost olimpic național la fizică.
După ce a terminat facultatea, Ioan Opriș a fost profesor de fizică la un liceu de la Sighetu Marmației. După Revoluție a dat examen pentru un post universitar la Facultatea de Fizică din București, iar apoi s-a înscris la doctorat.
De aici a început pentru Ioan Opriș o adevărată aventură în domeniul științei, cu rezultate și proiecte obținute alături de mari nume din domeniul neuroștiințelor. După ce a fost admis la doctorat,cercetătorul a studiat neuroștiințele și a susținut lucrarea despre memoriile de asociație ale rețelelor neuronale. „E un domeniu care mi-a plăcut, în care s-au luat mai multe premii Nobel”, a spus cercetătorul contactat de Gândul.
În timpul doctoratului Ioan Opriș, a plecat pentru un an și jumătate la Tokyo, dar acolo a întâlnit oameni de știință americani și japonezi. A fost invitat apoi la Institutul de Tehnologie din California, unde a prezentat rezultatele sale de cercetare din Japonia .
Cercetătorul a explicat pentru Gândul în ce constă proiectul și de la ce a plecat totul. „Baza pentru această cercetare s-a pus la Universitatea Yale și la Universitatea Columbia, unde a lucrat înainte de a merge în Carolina de Nord, unde se află și în prezent.
Cercetătorul a extins proiectul la primate
Ioan Opriș a spus că proiectul a fost inițial conceput de profesorii Sam A. Deadwyler și Robert E. Hampson de la Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord, împreună cu profesorul Ted W. Berger de la Universitatea California de Sud din Los Angeles și profesorul Greg Gerhardt de la Universitatea din Kentucky.
„Proiectul inițial avea ca scop îmbunătățirea memoriei prin utilizarea implantului de memorie în zona subcorticală din creier numită Hippocampus și a fost testat pe rozătoare-șobolan. Eu am venit de la Universitatea Yale în 2003 la Universitatea Wake Forest, iar din 2004 am intrat în echipa profesorului Deadwyler. Experiența mea de cercetare pe primate a permis echipei să extindă acest proiect de la rozătoare la primate (maimuțe rhessus), cu posibila aplicabilitate la om”, a spus Ioan Opriș.
El arată că în urmă cu un an și jumătate a observat că există conexiuni funcționale între straturile corticale în creierul primatelor.
Ioan Opriș a explicat că implantul pe care l-a realizat este de fapt un dispozitiv electronic care este implantat în cortextul prefontal al creierului primatei, atât în straturile inferioare, cât și în cele superioare.
„Rafinamentul metodei constă în faptul că noi putem transmite pe verticală în minicoloană corticală. Practic, noi reușim să intrăm în circuitul normal al primatului și să-l facem să funcționeze mai bine. Ideea este să facem acest lucru în mod neinvaziv. Și aceasta se poate face prin inducție electromagnetică”, a spus Ioan Opriș.
Cu ajutorul dispozitivului se vor vindeca mai multe boli
Dispozitivul poate fi folosit în medicină pentru tratarea bolilor precum deficitul de atenție, schizofrenia, demența, autismul, accidente vasculare cerebrale, adicția la drog, dementa, boala Alzheimer.
Ioan Opriș a condus zilnic experimentele de înregistrare ale activității neuronale și microstimulare cu curent electric. „Am analizat datele cu metode originale și am interpretat aceste date, fiind primul membru din echipă care a observat fenomenul de comunicare la nivelul straturilor și minicoloanelor corticale. Acest nivel de rafinament experimental este unic și caracteristic echipei noastre”, a precizat cercetătorul.
În cadrul proiectului au antrenat cinci maimuțe rhesus să joace pe computer un joc de potrivire a imaginilor. Maimuțele vedeau pe ecran o imagine – o jucărie, o persoană sau un lanț muntos – și apoi încercau să selecteze aceeași imagine dintr-un grup mai mare de imagini care apărea pe același ecran ceva mai târziu. Pentru fiecare răspuns corect, maimuțele erau recompensate cu o gustare.
Rezultatele inovatoare au fost publicate în cadrul unui raport publicat în The Journal of Neural Engineering, una dintre cele mai apreciate la nivel mondial, dar rezultatele premergătoare au fost publicate în Journal of Cognitive Neurosciences. Rezultatele au fost obținute în cadrul unui proiect finanțat de Departamentul de Cercetare Avansată de la Agenția de Proiecte(DARPA)
S-ar întoarce în România la pensie
Întrebat dacă în România ar fi ajuns la asemenea rezultate, Ioan Opriș a spus că nu ar fi putut face acest lucru. „Cercetarea din România nu se vede deloc din America, dar aici văd mulți tineri talentați care vin din România”, a spus Opriș. Cercetătorul spune că are un loc special în inima lui pentru țara lui natală și că poate s-ar întoarce la pensie. „Dacă printr-o minune am avea fonduri de cercetare atunci m-aș întoarce pentru că sunt convins că aș putea să fac treabă”, a spus Ioan Opriș.
CARTE DE VIZITĂ