DESPĂGUBIREA FOȘTILOR PROPRIETARI. Scandal monstru între Guvern, ANRP și Asociațiile de proprietari abuziv deposedați

Una din problemele majore cu care se confruntă în aceste zile guvernul Ungureanu este rezolvarea ultrarapidă a noii legi privind despăgubirile în cazul proprietăților naționalizate.

„Eu sunt dator să-mi cer scuze față de toți cei în cauză, în nume personal, în numele colegilor din cabinet, în numele executivelor succesive ale țării și parlamentelor alese care, timp de 22 de ani, nu au fost în stare să ofere o soluție clară și definitivă acestei probleme a retrocedărilor” a spus Ungureanu, într-un interviu televizat.

Guvernul susține că invită la masa dialogului toate forțele politice

Deși e conștient că proiectul va fi interpretat ca „o nedreptate, venită în consecința altei nedreptăți istorice”, Ugureanu susține că, la această oră, „România nu poate face față unei restitutio in integrum”, chiar dacă „doar ea ar fi esența oricărei retrocedări. „Dar suntem singurul stat, fost comunist, care, din 90 până azi, a elaborat 10 proiecte de legi referitoare la restituirea proprietăților. Spre deosebire de noi, Ungaria, Cehia și Bulgaria, au adoptat două legi, în ’91-’92, care au reglat definitiv această problemă”, a mai spus Ungureanu.

El a precizat că proiectul de lege va fi adoptat de Guvern săptămâna aceasta și că acesta va fi ulterior trimis în Parlament pentru a fi dezbătut în procedură de urgență.

În consecință, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, a anunțat că executivul face apel la toate forțele politice, invitându-le la masa dialogului. „Guvernul este dispus să inițieze acest dialog politic nu doar cu formațiunile din Coaliție, ci și cu cele din Opoziție, pentru că este un proiect de importanță națională, iar situația este de gravitate națională. Apelul este unul serios și onest pentru a găsi împreună cea mai bună formulă ținînd cont de constrîngeri”, a precizat Dan Suciu.

Ce-i răspunde Victor Ponta

Liderul PSD a declarat pentru gândul că opoziția nu a primit nicio invitație în acest sens. „Dar, până la întâlnire, să vedem dacă mai rămâne domnul Ungureanu în funcție. Între timp, prim-ministrul ar trebui să se intereseze cine a fost ministrul Justiției acum 18 luni, când România a fost înștiințată despre hotărârea pilot, și să ne spună de ce a fost necesar să aștepte până în al 12-lea ceas cu elaborarea proiectului”, a mai spus Ponta.

Premisele elaborării noii legi

Potrivit declarațiilor premierului, două sunt motivele care determină elaborarea unui atare proiect de lege.

a. Proasta administrare a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), care a generat haos și lipsă de responsabilitate în tratarea dosarelor, situație generatoare la rândul ei de ilegalități, având ca rezultat apariția unor inechități majore.

„Am observat că nu există o reglementare care să împiedice factorul subiectiv, adică voința evaluatorului de a interveni în reglarea răspunsului la cererea de retrocedare. Ceea ce a făcut ca rezolvarea marii majorități a cererilor să fie rezolvate la bunul plac al evaluatorilor – unii dintre foștii proprietari au luat foarte mult, alții, nimic”, precizează Ungureanu. De asemenea, el spune că, la această oră, 40.000 de dosare stau neatinse în arhiva ANRP. „Aceasta este o chestiune pe care o va rezolva Parchetul General”, mai anunță premierul.

b. Situația României la CEDO. 2.500 de dosare de retrocedare așteaptă să fie judecate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a cărei activitate a fost practic blocată de afluența cererilor.

„Curtea a luat în calcul această situație și, în baza unei hotărâri pilot, a trimis României un set de observații cărora noi trebuie să le găsim o soluție legislativă – inclusiv cu privire la plafonarea despăgubirilor, la celeritatea rezolvării cererilor, la pregătirea de mijloace materiale și umane pentru punerea în practică a deciziilor de despăgubire până la elaborarea sistemului legal. Această hotărâre trebuie să genereze o lege care să limiteze, o dată pentru totdeauna, despăgubirile în plafon financiar, până la o anumită sumă, aceasta urmând să fie plătită treptat, pe o durată oarecare de timp”, afirmă Ungureanu.

Ce presupune procedura hotărârii pilot

Potrivite site-ului ANRP, pronunțarea unei hotărâri pilot într-o cauză determină suspendarea tututor spețelor asemănătoare, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare sau administrative pentru rezolvarea problemei.

Curtea Europeană a dezvoltat procedura hotărârilor pilot pentru a ajuta statele semnatare ale Convenției să soluționeze problemele sistemice care conduc la încălcări repetate ale drepturilor fundamentale.

În esență, procedura înseamnă în primul rând identificarea unor probleme sistemice, care au rădăcini în una și aceeași problemă, ceea ce determină introducerea unui număr mare de cereri la Curtea Europeană.

În soluționarea acestor cauze, Curtea, în dispozitivul hotărârii, recomandă statului măsuri generale, care trebuie adoptate pentru eradicarea problemei. După pronunțarea hotărârii pilot, toate cauzele asemănătoare sunt suspendate, până când statul vizat ia măsurile legislative, bugetare, administrative pentru eradicarea problemei.

După ce statul ia măsurile, acestea sunt supuse unui control din partea Curții, în sensul că (de obicei printr-o decizie) se analizează efectivitatea acestor măsuri.
În măsura în care Curtea Europeană consideră că măsurile luate de stat sunt conforme cerințelor Convenției și după ce verifică dacă problemele persoanelor care s-au adresat Curții vor fi rezolvate la nivel național, printr-o decizie radiază de pe rol acele cauze.

Pericolul neelaborării actului normativ

Dacă legea cerută de CEDO nu va fi adoptată până în data de 12 iulie a.c. – termen stabilit prin aceeași procedură pilot -, ea urmând să rezolve toate petițiile, inclusiv cele 2.500 de dosare aflate la Curte, aceasta va decide în favoarea foștilor proprietari, așa cum au cerut aceștia.

„Altfel spus, dându-le tuturor celor 2.500 câștig de cauză împotriva statului român, punerea în aplicare a deciziilor Curții va înseamna, în cuantum, plata a 70 de miliarde de lei, adică 16 miliarde de euro, adică 12 procente din PIB. Aceste decizii urmează să antreneze, pe seama precedentului creat, 91 la sută din 170.000 de dosare, pendinte de rezolvare pe aceeași temă. Pentru că, la ora actuală, numai nouă procente din totalul dosarelor sunt rezolvate în varianta restituirii integrale”, a declarat Mihai Răzvan Ungureanu.

Cine se opune proiectului în forma elaborată de guvern

a. Ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein.

Acesta a transmis executivului că este îngrijorat de limitarea despăgubirilor acordate foștilor proprietari ai imobilelor naționalizate, la 15 la sută, chiar dacă nu a avut ocazia să studieze actuala legislație, ci doar pe cele anterioare. Gitenstein a mai spus că „guvernul american susține cea mai transparentă și eficientă restituire de proprietate cu putință”.

„Nu uitați că România este vizată de o decizie CEDO care fixează niște parametri în ceea ce privește standardele în materie de restituire. Deci nu este exclusiv la latitudinea Parlamentului să scrie o lege, ea trebuie să fie conformă cu decizia CEDO”, a mai spus Mark Gitenstein

b. Asociațiile Proprietarilor Deposedați – Asociația Proprietarilor Deposedați Abuziv de Stat (APDAS București); Asociația pentru Proprietate Privată (APP); Asociația Franceză pentru Apărarea Dreptului de Proprietate în România (AFDDPR).

Liderii acestor asociații s-au întâlnit la sfârșitul săptămânii trecute cu reprezentanții ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), pentru a le prezenta acestora poziția lor, ferm negativă, față de noul proiect de lege a proprietății și despăgubirilor, elaborat de guvern.

„Este inadmisibil ceea ce se întâmplă. Noi, toți reprezentanții asociațiilor, am hotărât să respingem acest proiect, întrucât nu conține niciun articol care să nu fie absurd”, a declarat pentru gândul președintele APDAS București, Maria Theodoru.

Întâlnire de „gradul trei”

Mai mult, doamna Theodoru ne-a spus că șefa ANRP, Dorina Danielescu, a încercat „o diversiune foarte urâtă și foarte murdară”, pentru a-i pune pe picior greșit pe liderii asociațiilor. „Inițial, cea de-a doua întâlnire dintr-o suită de trei, care a început miercurea trecută, urma să se desfășoare joi, la sediul ANRP. În cursul zilei am fost înștiințați că s-a contramandat. Cu toate acestea, unul dintre colegii noștri a mers la sediul Autorității, unde a găsit un grup de proprietari „independenți”, care negociau cu doamna președintă, domnia s-a arătându-se foarte contrariată de prezența colegului nostru la sediu.

Tocmai din acest motiv, vineri, pe parcursul ultimei întâlniri dintre șefii de asociații și reprezentanții executivului și ai Autorității – respectiv doamna Danielescu -, desfășurată la sediul MFP, a izbucnit un scandal monstru, întrucât președintele ANRP încerca să ne convingă de faptul că grupul de proprietari cu care s-a întâlnit joi s-a arătat foarte înțelegător față de textul elaborat de executiv. Nu e prima oară când ni se organizează astfel de diversiuni urâte. Una asemănătoare a avut loc și în perioada lui Bogdan Olteanu”, a precizat Maria Theodoru.

Rezultatele întâlnirii

„Întâlnirea nu a avut nicun rezultat, pentru că doamna Danielescu a evitat să ne răspundă în toate modurile posibile. Timp de trei ore, cât am stat acolo, nu am reușit să scoatem niciun răspuns concret la întrebările pe care le-am pus. În sensul că am întrebat dacă aceste propuneri ale noastre vor fi dezbătute în cadrul Comitetului Interministerial, dacă se va vota fiecare dintre ele și cum va vota dânsa. Nu am reușit să aflăm cum va vota, în cazul în care se va propune retragerea proiectului în întregime. Ne-a spus că timp de 10 zile proiectul va sta în dezbatere publică, apoi va intra în aprobarea guvernului, după care va merge în Parlament”, ne-a mai precizat Maria Theodoru.

Vineri seara, după întâlnirea cu reprezentanții asociațiilor, Dorina Danielescu a avut o întâlnire de câteva minute cu premierul Ungureanu, în care l-a informat despre discuțiile purtate cu proprietarii.

Ce vor face proprietarii

Potrivit declarației președintelui APDAS București, Maria Theodoru, luni dimineață reprezentanții asociațiilor vor întocmi o petiție pe care o vor trimite la Guvern. „Vom cere premierului retragerea proiectului. Așteptăm, de asemenea, să ne întâlnim de urgență cu Mihai Răzvan Ungureanu, întrucât am înțeles că miercuri proiectul va fi votat în guvern. Dacă nu se întâmplă nimic, este foarte posibil ca petiția noastră să ajungă la CEDO”, a mai declarat președintele APDAS.

Sarabanda legilor privind retrocedările

• LEGEA nr. 18/1991, Legea fondului funciar
• LEGEA Nr. 112/1995
• LEGEA nr. 1 din 11/01/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
• LEGEA Nr. 10 din 08/02/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
• LEGEA Nr. 10 (r2) Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 798 din 02/09/2005; Intrare in vigoare: 05/09/2005
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
• HOTARÂRE Nr. 1011 din 22 octombrie 1996
pentru modificarea și completarea Hotarârii Guvernului nr. 20/1996 pentru stabilirea normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului
• HOTARÂRE Nr. 11 din 29 ianuarie 1997
pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, stabilite prin Hotarârea Guvernului nr. 20/1996
• HOTARÂRE Nr. 498 din 18 aprilie 2003
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
• HOTARÂRE Nr. 632 din 5 august 1996
pentru modificarea și completarea articolului 8 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, stabilite prin Hotarârea Guvernului nr. 20/1996
• LEGEA Nr. 247 din 19/07/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente
• LEGEA Nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia
• LEGEA Nr. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului
• LEGEA Nr. 241 din 16 mai 2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe
• LEGEA Nr. 554 din 2 decembrie 2004 – LEGEA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
• LEGEA Nr. 48 din 23 martie 2004 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002
• ORDIN Nr. 198 din 17 februarie 2003
pentru stabilirea contului în care se încasează despăgubirile restituite la valoarea actualizată, conform Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
• ORDIN Nr. 4/24555 din 5 august 2003
privind cursul oficial leu/dolar S.U.A. în perioada 1945 – 1989
• ORDIN Nr. 1681 din 29 noiembrie 2003
privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Biroului pentru restituiri prin titluri de valoare nominală
• ORDONANȚA DE URGENȚĂ Nr. 184 din 12 decembrie 2002
pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002
• ORDONANȚA DE URGENȚĂ Nr. 40 din 8 aprilie 1999
privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe

Alte Legi, HG și OU, privind cultele, minoritățile, Basarabia, Bucovina și Cadrilaterul.