Despăgubirile în cazul tinerei care și-a pierdut un braț într-un accident, micșorate pentru că nu i-a fost limitată deplasarea autonomă

Curtea de Apel București (CAB) a micșorat despăgubirile pe care CNADNR ar trebuie le plătească Elenei Ghegeliu, tânăra care și-a pierdut un braț într-un accident rutier, pentru că tinerei nu i-a fost limitată „posibilitatea de deplasare autonomă”, potrivit motivării deciziei luate de instanță.

„Deși pierderea menționată are natura unei infirmități cu caracter permanent, nu poate fi negat faptul că aceasta nu limitează, de exemplu, posibilitatea de deplasare autonomă a reclamantei. De asemenea, chiar dacă, așa cum s-a arătat, accesul la o activitate profesională este limitat, fiind necesare eforturi suplimentare, totuși aceasta nu poate echivala cu o situație de îngrădire totală a acestei posibilități”, spun judecătorii CAB, în motivarea deciziei.

Conform sursei citate, tânăra care și-a pierdut brațul a suferit traume fizice și psihice accentuate ca urmare a accidentului rutier, fiindu-i „limitată posibilitatea de a desfășura activități cotidiene, activități de agrement, sportive, dar și acccesul în condiții normale la o activitate profesională, la o viață de familie și socială”.

„Curtea constată că suma acordată de prima instanță nu poate fi considerată drept rezonabilă, această concluzie fiind determinată în principal de argumente legate de urmările pe care pierderea brațului drept le are sub toate aspectele în viața reclamantei”, mai arată CAB, în motivare.

Astfel, constată Curtea, suma de 200.000 de lei reprezintă o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit de tânără.

„În materia daunelor morale, dată fiind natura prejudiciului care le generează, practica judiciară și literatura de specialitate au subliniat că nu există criterii precise pentru cuantificarea lor, respectiv că problema stabilirii despăgubirilor morale nu trebuie privită ca o cuantificare economică a unor drepturi și valori nepatrimoniale (cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferința psihică încercată de cel ce le pretinde), ci ca o evaluare complexă a aspectelor în care vătămările produse se exteriorizează, supusă puterii de apreciere a instanțelor de judecată”, mai menționează judecătorii Curții de Apel, în motivarea hotărârii.

Prin urmare, se arată în motivare, chiar dacă valorile morale nu pot fi evaluate în bani, „atingerile aduse acestora îmbracă forme concrete de manifestare”, iar instanța de judecată are astfel posibilitatea să aprecieze intensitatea și gravitatea lor și să dispună repararea prejudiciului moral produs.

Curtea de Apel București (CAB) a stabilit, în 27 noiembrie 2013, la 200.000 de euro daunele morale pe care CNADNR trebuie să le plătească tinerei care și-a pierdut mâna dreaptă într-un accident rutier, după ce Tribunalul Capitalei a decis ca ea să primească un milion de euro.

Decizia Curții de Apel nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs la instanța supremă.

Elena Ghegeliu a dat în judecată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov în aprilie 2012, la Tribunalul București (TB), după ce și-a pierdut mâna dreaptă în urma unui accident rutier petrecut în 2006.

Instanța a admis cererea tinerei, în aprilie 2013, și a obligat CNADNR să îi plătească daune morale de un milion de euro, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății.

CNADNR solicitase judecătorilor TB respingerea cererii, invocând prescrierea dreptului la acțiune. Instanța a respins însă cererea CNADNR pe motiv că este neîntemeiată și i-a dat câștig de cauză tinerei.

Decizia a fost contestată cu apel de CNADNR, la Curtea de Apel București.

Consilierul CNADNR prezent la ședința de judecată a arătat, la Curtea de Apel, că decizia Tribunalului București în acest caz este nelegală și netemeinică, pentru că a intervenit termenul de prescripție specială. Acesta a cerut admiterea apelului formulat de instituție și, pe fond, respingerea acțiunii prin care tânăra a cerut daune morale.

Reprezentantul CNADNR a mai arătat că, în cazul în care instanța va considera că acțiunea a fost formulată în termenul legal, să dispună diminuarea cuantumului daunelor stabilit de Tribunalul București.

La rândul său, avocatul Elenei Ghegeliu le-a spus judecătorilor că Tribunalul București a luat o decizie corectă în raport cu situația de fapt prezentată și că a existat o culpă a CNADNR.

Avocatul Viorel Pîslaru a arătat în fața judecătorilor că CNADNR nu a prezentat în motivele sale de apel niciun argument pentru care ar trebui scăzut cuantumul sumei de un milion de euro și că nu a cerut acest lucru.

„Niciun motiv de apel nu critică suma de un milion de euro. Nu există niciun motiv privind această daună, iar ea trebuie să rămână de un milion de euro. Categoric a existat o culpă a CNADNR, iar simplul fapt că s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală prin prisma articolului 19 indice 1 nu echivalează cu lipsa de vinovăție. În materie civilă, ei trebuie să plătească”, a spus avocatul Pîslaru.

Accidentul în urma căruia Elena Ghegeliu și-a pierdut mâna dreaptă a avut loc în 2006, în timp ce aceasta mergea, împreună cu prietenul ei, spre Brașov. Acesta a tras de volan spre dreapta, pentru a evita o altă mașină care intrase pe sensul lor de mers. Autoturismul în care se aflau cei doi a lovit un parapet metalic de pe marginea drumului, un fragment din acesta a străpuns portiera dreaptă a mașinii și i-a intrat tinerei în mână. Aceasta a fost dusă atunci la spital, unde i-a fost amputat brațul drept.

Polițiștii Inspectoratului Județean de Poliție Brașov au început atunci cercetările în acest caz. Ulterior, anchetatorii au stabilit că de vină pentru producerea accidentului ar fi administratorul drumului, care nu a reparat elementele de siguranță a traficului rutier montate pe acel drum, pe partea dreaptă a sensului de mers spre Brașov.