Deținuții politic și deportații ar putea fi despăgubiți cu cel mult 24.000 de euro pe an de executare

Publicat: 19 03. 2014, 15:33
Actualizat: 30 10. 2015, 17:02

Comisia juridică a Camerei Deputaților a avut, miercuri, pe ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Comisia a înființat un grup de lucru care a dezbătut punerea în acord a reglementării actuale, respectiv a Legii 221/2009 cu prevederile din decizia CC, care a declarat această reglementare ca fiind neconstituțională.

Grupul de lucru a dezbătut și propus, în urma discuțiilor avute cu reprezentanții asociațiilor foștilor deținuți politici și asociațiilor celor deportați, o serie de amendamente convenite și de Comisia juridică a Camerei.

Astfel, s-a propus, în primul rând, stabilirea unui cuantum de cel mult 24.000 de euro pe an de închisoare și de cel mult 18.000 de euro pentru fiecare an de deportare, beneficiarii urmând a fi cei cărora li s-au aplicat condamnări cu caracter politic sau au fost deportați, precum și soțul supraviețuitor.

De asemenea, s-a propus stabilirea unei perioade de trei ani în care se poate introduce o nouă acțiune în constatarea drepturilor de către foștii deținuți politici sau de către cei deportați, precum și eșalonarea pe patru ani a sumelor ce urmează a fi plătite acestora.

Deputatul PNL Gabriel Andronache a precizat, după ședința Comisiei juridice, că nu există temerea privind apariția unor noi probleme de neconstituționalitate, având în vedere că între timp a apărut decizia pilot a CEDO care recomandă introducerea în materia despăgubirilor a unor plafoane maximale, astfel încât acestea să și poată fi plătite.

„Din punctul meu de vedere și al grupului PNL, această reglementare trebuie adoptată. E vorba despre oameni care au suferit pentru România și au dreptul la aceste despăgubiri. Guvernul trebuie să găsească bani. Cel puțin până acum avem puncte de vedere scrise de la Ministerul Justiției, care în mare parte e de acord cu amendamentele propuse, de la Ministerul de Finanțe, care s-a pronunțat în favoarea acestei reglementări. Din ce știu, chiar premierul s-a pronunțat pentru adoptarea unei astfel de reglementări, sper să se țină de cuvânt”, a spus Andronache.

El a arătat că, în opinia sa, această reglementare va fi supusă în câteva săptămâni votului plenului Camerei Deputaților, care este Cameră decizională.

„Eu cred că în următoarele săptămâni această reglementare va ajunge la plen, urmând ca plenul să se pronunțe și, ulterior, să meargă la promulgare. Chestiunea aceasta depinde de consultările care vor mai avea loc săptămâna viitoare cu Consiliul Legislativ și, ulterior, va fi adoptată de Comisie și transmisă către plen”, a spus Andronache.

În ședința Comisiei juridice s-a precizat că amendamentele propuse vor fi discutate în prealabil cu Consiliul Legislativ, pentru a se evita o nouă problemă de constituționalitate, urmând ca în urma acestor discuții să se facă raportul de adoptare care va fi supus votului plenului.

La rândul său, deputatul PPDD Luminița Adam și-a expus, după ședința Comisiei, îndoiala că această reglementare va fi aplicată curând.

„Eu îmi doresc să se aplice cât mai repede. Dacă stăm să ne gândim la cât de mult s-au discutat problemele acestei legi, la cât de mult a fost ea amânată, cât de greu am reușit să o aducem azi pe ordinea de zi, nu cred că se va aplica prea curând. Cred că cei de la putere, guvernanții, vor găsi o modalitate să mai amâne puțin pentru că eu nu sunt convinsă că au banii necesari pentru a aplica în mod real această lege”, a spus Luminița Adam, care a arătat că legea se află de patru ani în comisie și nu s-a întâmplat, până acum, nimic.

Ea a mai spus că, din experiența sa, un proces în astfel de cazuri ar dura maximum trei ani, durata depinzând foarte mult de gradul de ocupare a instanțelor.

„Oricum e ceva de durată, nu e ceva care se poate aplica de mâine. Am senzația că suntem cinici, că suntem răi. În loc să-i respectăm și să ne uităm la ei ca la niște eroi, noi îi purtăm acum prin comisii și facem discuții”, a spus Luminița Adam.

La ședința comisiei au fost prezenți și reprezentanți ai deținuților politici și ai persoanelor deportate. Ei eu susținut că în prezent mai trăiesc aproximativ 3.000 de foști deținuți politic sau deportați.

„Nu putem lua de la capăt de fiecare dată și să repunem pe tapet cele trei-patru proiecte de lege. Parlamentul ne nesocotește, umilindu-ne mai mult decât au făcut cei care ne-au bătut și înfometat în urmă 50-60 de ani. E umilitor ce se întâmplă cu noi”, a spus unul dintre foștii deținuți politic prezent la discuții.