DEZASTRUOS | Câți români, de fapt, au suferit o reducere de venituri din cauza #coronacrizei. Care sunt adepții teoriilor conspirative în legătură cu declanșarea pandemiei

Din punct de vedere al impactului economic al pandemiei de COVID-19 asupra bunăstării românilor, la nici trei săptămâni de la declanșarea restricțiilor, aproape 1 din 4 persoane au suferit deja o reducere a veniturilor, potrivit rezultatelor unui nou studiu dat publicității.

Tot pe seama pandemiei de coronavirus sunt puse și schimbarea radicală a stilului de viață al românilor, a percepțiilor lor asupra vieții în general, cât și o reconsiderare a valorilor personale ale acestora.

Schimbările de comportament constatate se reflectă și ele în obiceiurile de cumpărare. Concret, aproape jumătate dintre români aleg să reducă cheltuielile la minim (49%), gândindu-se de două ori înainte de a face o cheltuială (42%). În plus, 30% se îndreaptă către cumpărăturile online zilele acestea, mai mult decât o făceau înainte de pandemia de COVID-19.

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan: Doctrina de securitate americană a tras după ea doctrina de securitate a NATO

10:30

POLITICĂ Nicușor Dan, mesaj în ziua de Crăciun: „Să ne recăpătăm forța unei națiuni conștientă de identitatea sa și hotărâtă”

10:17

În plus, aproximativ 1 din 4 persoane și-au asigurat provizii de mâncare și alte produse de bază pentru această perioadă.

Aproape jumătate dintre români aleg să reducă cheltuielile la minim (49%), gândindu-se de două ori înainte de a face o cheltuială (42%)

Situație de risc vs. aspecte pozitive

Cei de la MKOR Consulting au constatat că 19% din populația activă a intrat în situație de risc în această perioadă, în urma suspendării temporare a contractului de muncă (8%), a intrării în șomaj tehnic (7%) sau chiar a pierderii locului de muncă (4%).

Cei mai norocoși dintre concetățeni au parte de sistemul work from home. Cu toate acestea, pentru mai mult de jumătate (56%) dintre românii care au un loc de muncă, lucrul de acasă nu este posibil, din cauza specificului activității pe care o realizează.

„După declanșarea epidemiei de COVID-19, 34% dintre angajați și-au adaptat modul de lucru, alegând să lucreze de acasă, fie parțial (22%), fie în totalitate (12%). Acestora li se adaugă alți 9%, care obișnuiau să lucreze de acasă și înainte”, se menționează în analiză.

Limitarea posibilității de liberă mișcare este resimțită de 69% dintre români și a condus la schimbarea planurilor personale (44%) și profesionale (18%), mai ales a celor legate de călătorii.

Aproape toți românii (98%) și-au schimbat obiceiurile de zi cu zi, ca răspuns la pandemia de coronavirus (COVID-19).

În această perioadă, 82% se spală și se dezinfectează mai des pe mâini, iar 75% evită spațiile publice, ieșind afară doar pentru drumurile de strictă necesitate. Mai mult, 46% dintre persoane își iau măsuri de precauție suplimentară, alegând să poarte mască și mănuși atunci când ies din casă.

Nu în ultimul rând, pandemia de coronavirus are și un impact pozitiv, potrivit respondenților, în sensul în care mai mulți români își manifestă mai mult grija față de prieteni și familie (37%) ori petrec mai mult timp cu copiii (25%).

Pe de altă parte, românii învestesc autoritățile statului cu un nivel mediu de încredere față de capacitatea de gestionare a crizei cauzate de pandemia de coronavirus în România (de 3.84 puncte din 7 maxim posibile).

Perspective sociologice

Potrivit analizelor celor de la MKOR Consulting, distanțarea socială este înțeleasă, respectată și încurajată puternic de români, în contextul actual. Totuși, oamenii sunt conștienți de impactul asupra relațiilor interumane, iar schimbarea radicală a rutinei duce la o stare de confuzie și șoc pentru aceștia.

Dorul de copiii lăsați la bunici, imposibilitatea de a-și vizita membrii familiei, prietenii sau partenerii este dureroasă, dar este recunoscut ca fiind un lucru benefic pentru a trece cât mai repede și cu cât mai puține daune peste această perioadă.

Conștientizarea crizei ce va veni îi determină pe indivizi să pună sub semnul întrebării stabilitatea financiară și să renunțe la micile răsfățuri cu care mulți erau obișnuiți (mersul la mall, la salon, în city-break-uri sau vacanțe). Prioritar devine acum traiul zilnic, cu necesitățile sale.

Importanța prezentului ocupă în aceste momente primul loc în lista priorităților, timpul petrecut cu familia și cei apropiați, sănătatea și bunăstarea acestora fiind cele mai de preț lucruri.

În timp ce femeile tind să pună mai mult accentul pe importanța relațiilor interumane și fac apel la solidaritate și credință, bărbații enunță o perspectivă politico-economică negativă, concentrându-se pe certitudinea unui viitor întunecat, cu multe lacune. Tot ei sunt mai degrabă adepții teoriilor conspirative în legătură cu declanșarea pandemiei și criza economică previzionată.

Când vine vorba despre atitudinea autorităților față de această situație ieșită din comun, la momentul aplicării chestionarului, majoritatea respondenților erau de părere că regulile puteau fi mai drastice, pentru a fi cât mai eficiente. Amenzile date celor ce încalcă regulile ar trebui să fie mai aspre, iar recomandările autorităților expuse mai autoritar.

„Suntem convinși că acest tip de înțelegere a impactului distanțării sociale va lăsa urme în mentalul colectiv și în societatea de consum, așa cum o cunoaștem. Iar rolul nostru, ca cercetători, este să reflectăm cât mai bine aceste schimbări, așa încât autoritățile, companiile și oamenii să poată lua decizii informate pentru viitor”, a menționat Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.

Studiul a fost realizat în perioada 26-28 martie 2020, pe un eșantion de 1.621 de respondenți, reprezentativ la nivel național pe criterii de gen, vârstă (18+) și distribuție geografică. Nivel de încredere 95%, eroare maximă +/-2.4%.

Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ