Dezbatere Gândul-Frontline Club cu Julian Assange. Fondatorul Wikileaks, despre legile „Big Brother”: „O țară ca România poate monitoriza majoritatea comunicațiilor electronice importante”

Dezbaterea din România cu privire la așa-numitele legi „Big Brother”, despre retenția datelor sau monitorizarea comunicațiilor electronice, sunt un semn de sănătate la nivelul societății, însă ea poate fi și o încercare a serviciilor de informații de a legifera ceva ce fac deja departe de ochii publicului, a comentat Julian Assange, fondatorul Wikileaks, în cadrul unei dezbateri gândul-Frontline Club, care a avut loc marți.

„Comunitatea de informații și prietenii ei – dacă îi putem numi așa – încearcă să transforme ceea ce fac deja în ceva legal, pentru a elimina riscul unor eventuale anchete pe parcurs pentru ceea ce fac deja departe de ochii publicului. Nu sunt un expert când vine vorba despre România, dar bănuiesc că această dezbatere este creată de temeri și constrângeri similare”, a spus Assange, subliniind că este foarte dificil să controlezi acest apetit al serviciilor de informații. „Au tendința să vrea să colecteze toate datele”, a mai comentat fondatorul Wikileaks.

„Date fiind evoluțiile comunicațiilor electronice, costurile monitorizării unei persoane scad cu aproximativ 50% în fiecare an. Acum s-a ajuns la niște costuri care fac posibil ca o țară ca România să poată monitoriza majoritatea comunicațiilor electronice importante – SMS-uri, e-mail-uri etc. – în cea mai mare parte a timpului, vizând cea mai mare parte a populației. Este o situație foarte greu de gestionat. Părerea mea este că aceste servicii se specializează în a încălca legea, a face lucruri în secret. Monitorizarea electronică în masă este ceva foarte complex, este foarte greu de legiferat. Nu vor respecta legea nici dacă va trece această lege”, a mai declarat Assange.

Un alt subiect foarte sensibil în România pe care l-a comentat Julian Assange este cel al închisorii CIA care ar fi existat în țara noastră:„Nu există un abuz mai mare pe care un stat poate să îl comită decât să asasineze sau să țină în captivitate în secret oameni. SUA fac asta și corup România în cel mai grav mod. Este vital ca România să arate că asemenea abuzuri nu sunt tolerate și să se ancheteze pe ea însăși”.

Întrebat despre nevoia unei apropieri de SUA pentru a crea o anumită protecție în fața unei eventuale agresiuni rusești, Assange a comentat că o asemenea „concesie” precum o închisoare secretă CIA, în schimbul protecției SUA, „este o porcărie totală”: „România primește ce vrea de la Rusia. Sigur că pe termen lung poate fi o amenințare, dar România trebuie să se poziționeze cu atenție în relație cu vecinii mari, precum Rusia sau Germania. Și SUA fac un tip de anexare în România sau alte țări, anexând sistemele electronice”.

gândul a transmis dezbaterea și în format LIVE TEXT

UPDATE 18:53„Anul acesta vom mai publica încă un milion de documente. Duminică, am dezvăluit detalii despre Trident, programul nuclear de submarine aflat în stare de degradare. Sunt multe lucruri interesante. Ne bucurăm că, dacă acum doi ani ne luptam să ne apărăm verdicitatea informațiilor publicate și să supraviețuim ca organizație. Am supraviețuit, nu am distrus niciun document din cele care ni s-au cerut să fie distruse, am învins blocada economică de care suntem vizați”.

UPDATE 18:45Despre Edward Snowden și de ce a ales acesta să fugă în Rusia: „Snowden nu este prizonierul Rusiei, este un anumit tip de prizonier al SUA, care i-au anulat pașaportul în timp ce se îndrepta spre Cuba. De ce doar Rusia, Venezuela, Ecuador și Libia au fost dispuse să îi acorde azil? Răspunsul este evident: alte state se tem de SUA”.

UPDATE 18:40Despre închisoarea secretă a CIA care ar fi existat în România și declarația recentă a lui Ion Iliescu în presa germană cu privire la aprobarea unui sediu: „Nu există un abuz mai mare pe care un stat poate să îl comită decât să asasineze sau să țină în captivitate în secret oameni. SUA fac asta și corup România în cel mai grav mod. Este vital ca România să arate că asemenea abuzuri nu sunt tolerate și să se ancheteze pe ea însăși. România a avut probleme în trecut cu Rusia și cu alte state și există discuția să îi facă astfel de concesii Americii, ceea ce este o procărie totală. România primește ce vrea de la Rusia. Sigur că pe termen lung poate fi o amenințare, dar România trebuie să se poziționeze cu atenție în relație cu vecinii mari, precum Rusia sau Germania. Și SUA fac un tip de anexare în România sau alte țări, anexând sistemele electronice”.

UPDATE 18:30Unde se încheie dreptul la intimitate și începe discuția despre securitatea națională sau internațională? „Este un semn foarte important și sănătos că România are o dezbatere în acest sens (pe marginea „legii Big Brother”, n.red.), pentru că, în multe situații, nu există nicio dezbatere, pentru că, de regulă, supravegherea în masă a comunicațiilor are loc în culise, fără niciun fel de dezbatere. O întrebare interesantă este și de unde vine această dezbatere? În alte țări, de exemplu în UK, Australia, Noua Zeelandă, SUA, ea a apărut ca urmare a dezvăluirii acestor practici care au loc oricum. Comunitatea de informații și prietenii ei – dacă îi putem numi așa – încearcă să transforme ceea ce fac deja în ceva legal, pentru a elimina riscul unor eventuale anchete pe parcurs pentru ceea ce fac deja departe de ochii publicului. Nu sunt un expert când vine vorba despre România, dar bănuiesc că această dezbatere este creată de temeri și constrângeri similare. Este foarte dificil să controlezi apetitul serviciilor de informații. Au tendința să vrea să colecteze toate datele. Date fiind evoluțiile comunicațiilor electronice, costurile monitorizării unei persoane scad cu aproximativ 50% în fiecare an. Acum s-a ajuns la niște costuri care fac posibil ca o țară ca România să poată monitoriza majoritatea comunicațiilor electronice importante – SMS-uri, e-mail-uri etc. – în cea mai mare parte a timpului, vizând cea mai mare parte a populației. Este o situație foarte greu de gestionat. Părerea mea este că aceste servicii se specializează în a încălca legea, a face lucruri în secret. Monitorizarea electronică în masă este ceva foarte complex, este foarte greu de legiferat. Nu vor respecta legea nici dacă va trece această lege”.

UPDATE 18:25Ar trebui să existe un filtru între organizații precum Wikileaks și publicul care are acces la aceste baze de date? „De ce credeți că nu facem asta deja? De unde a apărut ideea că noi nu filtrăm? Există 110 organizații media cu care avem contract și lucrăm foarte bine. Totul a pornit de la faptul că am blocat accesul The Guardian. Dar ideea că nu am filtra informațiile este un gunoi. Alte organizații media sunt invidioase pe succesul nostru, pentru că suntem o concurență la nivel social, economic, dar și când vine vorba despre premii. Noi furnizăm infrastructură de business și tehnică în toată lumea. Orice organizație poate face asta, dacă există voință. Dar la ei nu există voința de a se asigura că pot publice în orice circumstanțe”.

UPDATE 18:20Întrebat dacă a refuzat vreodată să publice documente cântărind posibilele efecte ale publicării: „Am publicat aproape 9 milioane de documente, din mii de spețe. Credem că există mereu o cale de a publica. Asta nu înseamnă că publici totul pe măsură ce primești. Uneori, poți restricționa anumite informații pe termen scurt. Sunt cazuri foarte rare, dar când ajungem în această situație, nu publicăm totul, dar spunem de ce. Oamenii omoară oameni, nu informațiile. Dar zi de zi, guvernele omoară oameni”.

UPDATE 18:17 „Marile afaceri devin mari ținându-și guvernul de partea sa”, spune Assange.

UPDATE 18:15Fondatorul Wikileaks vorbește despre spionajul american și supravegherea electronică, activități care duc la baze imense de date și despre toate activitățile de interes din toate statele lumii, inclusiv România. Întrebat dacă ar trebui să existe o limită a tipului de documente pe care organizații precum Wikileaks ar trebui să le publice și cum cântărește interesul publicului: „Spre deosebire de organizațiile media, avem o listă de criterii foarte stricte: publicăm doar documente cu importanță diplomatică, istorică, etică, documente care au fost ascunse în anumite feluri”.

UPDATE 18:08 Assange spune că se așteaptă la anumite schimbări în ceea ce privește situația Wikileaks odată cu alegerea unui nou președinte american: „Trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat cu Barack Obama. SUA este o țară foarte mare, cu birocrații foarte mari, cu o comunitate de informații de mai bine de 100.000 de persoane. Există peste 1,5 milioane de persoane cu acces top secret – vorbim despre nivelul populației Norvegiei. Acest stat în stat există și se manifestă indiferent de cine devine președinte, ba chiar nu tolerează venirea la președinție a unei persoane care dă semne că ar vrea să îi reducă într-o manieră semnificativă bugetul sau puterile. Nu mă aștept, deci, la schimbări uriașe. Totuși, Hillary foarte experimentată când vine vorba despre serviciile de informații. Am avut un conflict personal, de care ea își aduce aminte – chiar a spus că ar trebui să ceară scuze pentru restul vieții ei pentru Wikileaks. Vom vedea semne în acest sens când va fi aleasă președinte. Ar putea, deci, să conteze. Totuși, cred că o preocupare mai mare ar trebui să fie că următorul președinte al Statelor Unite ar putea fi un democrat. Asta înseamnă că nu va mai exista o forță de control în opoziție. Teoria mea privind statele cu sistem bipartid este că, în principiu, opoziția ține sub control guvernul, iar opoziția decide în ce zone va exercita această formă de control asupra guvernului. Când intră la guvernare, se contopește cu birocrația în șase luni. Așadar, dacă va exista un președinte republican, opoziția democrată va putea să condamne abuzurile din sfera libertăților civile și a activităților de război. Când e un președinte democrat, după cum am văzut în ultimii șapte ani, republicanii din opoziție nu se vor plânge când vine vorba despre libertăți civile și război, pentru că au legături strânse cu poliția și industria informațiilor. Sunt mari șanse ca următorul președinte american să fie unul democrat.Într-un mod pervertit, este mai bine pentru Wikileaks și pentru multe țări să existe o administrație republicană în Statele Unite, pentru că atunci democrații pot activa ca opoziție în materie de libertăți civile și război. Când există un președinte democrat, republicanii din opoziție vor stimula activitățile din zona spionajului și a războiului”.

UPDATE 18:01 Assange, întrebat dacă a meritat să fondeze Wikileaks și să își asume consecințele divulgării de date: „Timpul ne va da răspunsul. Nu cred că jurnaliștii trebuie să fie martiri (..), dar cred că mergem în direcția bună”. Assange vorbește despre faptul că, prin activitatea sa, a reușit să „lovească cele trei picioare ale monstrului american”, adică și puterea militară, și comunitatea de informații, și establishmentul. „Noi am estimat că este un proces de 5-7 ani. Acum suntem aproape în anul al cincilea. Wikileaks, ca organizație, a reușit să supraviețuiască și să crească. Și cadrul legislativ se clarifică”.

Julian Assange este jurnalist, fondatorul și Redactorul-Șef al site-ului Wikileaks, care publică documente secretizate provenite din scurgeri de informații. Assange este investigat în Statele Unite din anul 2010, după ce Wikileaks a publicat o serie de documente militare și diplomatice secrete. Jurnalistul a primit azil politic din partea autorităților ecuadoriene în anul 2012, fiind găzduit și în prezent de Ambasada Ecuadorului din Londra.

Pentru activitatea sa în cadrul Wikileaks, Julian Assange a câștigat multiple premii internaționale pentru jurnalism, fiind considerat un promotor al libertății presei și jurnalismului de investigatie. În prezent, Assange nu poate părăsi Ambasada Ecuadorului, pentru că forțele de securitate britanice supraveghează sediul și l-ar reține imediat ce ar părăsi sediul.

Autoritățile americane îl anchetează pe Assange, însă nu i-au adus acuzații oficiale, în schimb cel care a scurs documentele diplomatice secrete către Wikileaks, soldatul american Bradley Manning, a fost condamnat în 2013 la 35 de ani de închisoare.

Julian Assange are și el un mandat de arestare pe numele său, din partea autorităților din Suedia, care după publicarea telegramelor diplomatice americane l-au acuzat pe Assange de viol și agresiune sexuală. Assange a respins acuzațiile. Suedia a cerut extrădarea lui Assange, pentru ca acesta să poată fi audiat de procurori, astfel că dacă el ar părăsi sediul Ambasadei Ecuadorului de la Londra, polițiștii l-ar reține pentru a-l extrăda în Suedia.

Întrebări pentru Julian Assange puteți pune pe pagina de Facebook „Frontline Club Bucharest / Event”. Tot pe această pagină se fac și confirmările de participare la eveniment.

Discuția cu Julian Assange va fi urmată de proiecția filmului „1971″, care prezintă cazul real al unui grup de activiști pentru pace care publică documente secrete compromițătoare despre unele acțiuni ale FBI.

Claudiu Pândaru are o experiență în presă de 17 ani. Și-a început cariera la RFI, a continuat-o la Pro TV, unde a coordonat departamentul politic și a fost co-realizator al emisiunii „După 20 de ani”. În prezent este director editorial al Mediafax Grup.

Andrei Luca Popescu are o experiență in jurnalism de 10 ani. A lucrat ca reporter special la Cotidianul, România Liberă și Gândul, acoperind subiecte de investigație și reportaj. În 2011, a acoperit la Cairo revoluția din Egipt. A fost desemnat „Tânărul jurnalist al anului 2007”, la categoria Actualitate-Reportaj, de către Fundația Freedom House.

Frontline Club are ca scop susținerea și promovarea jurnalismului independent și a fost înființat în anul 2003 de către Vaughan Smith, recunoscut jurnalist, cameraman și videoreporter în zone de conflict. De-a lungul anilor, activitatea jurnalistică a lui Smith s-a concentrat pe corespondența de război din Iraq, Afghanistan, Bosnia și Kosovo.

Detalii despre activitățile și despre proiectele Frontline Club regăsiți pe paginile dedicate:

http://www.frontlineclub.com/about-us/
http://www.frontlineclub.com/romania/
https://www.facebook.com/FrontlineClubBucharest

Peste 250.000 de comunicări oficiale ale diplomaților americani, publicate de Wikileaks. Ce s-a scris despre România

Wikileaks a publicat în 2011 peste 250.000 de telegrame oficiale ale diplomaților de la ambasadele SUA din întreaga lume, pe care aceștia le trimiteau sub formă de rapoarte acasă. După ce în 2010 Wikileaks a încheiat o serie de acorduri cu 5 publicații majore din întreaga lume, pentru publicarea controlată și redactată a acestor documente, în 2011 întreaga arhivă a fost publicată pe internet, fără redactări.

Decizia a fost luată de Wikileaks și de Assange, după ce parola arhivei care conținea aceste telegrame a fost publicată într-o carte, din greșeală, de jurnalistul britanic David Leigh, de la The Guardian. Relația Wikileaks cu această publicație s-a încheiat cu scandal.

În telegramele redactate de diplomații americani de la București, se vorbea despre viața politică a României, despre scandalurile zilei, despre principalii actori politici și oameni de afaceri, într-un limbaj direct și așa cum se desprindea din relatările surselor care veneau la Ambasada SUA – ziariști, politicieni, etc.

Cea mai de răsunet telegramă de la București a fost cea descoperită în arhiva Wikileaks de gândul, în septembrie 2011, în care fostul președinte Traian Băsescu își exprima în fața ambasadorului Nicholas Taubman și a senatorului american Richard Lugar temerile cât se poate de serioase că România ar putea fi atrasă într-un conflict militar cu Rusia, în Transnistria, după un scenariu similar cu cel petrecut în cazul Georgiei, la începutul lunii august 2008.

Dacă Rusia ar fi lansat provocarea în Transnistria, Traian Băsescu spunea că România ar fi fost pusă în fața unor „opțiuni foarte dure”. În comentariul său personal, ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman, afirmă că Traian Băsescu „este în mod clar îngrijorat” de această posibilitate și că o astfel de provocare din partea Rusiei „ar necesita practic un răspuns militar al României”.

„Băsescu este îngrijorat în mod clar că rușii pot declanșa o provocare în Moldova, care ar necesita practic un răspuns militar al României”, nota ambasadorul SUA.