DEZECHILIBRU. Se simte nevoia zilelor libere. Argumente pro sau contra în ceea ce privește lucrul de acasă

Dacă unul dintre argumentele pro în ceea ce privește lucrul de acasă, în vreme de pandemie, este reprezentat de o mai bună gestionare a timpului de către lucrători, din ce în ce mai des este vehiculat un argument contra telemuncii, și anume acela că angajații au neapărat nevoie de zile libere pentru a avea grijă de sănătatea mentală.

Vorbim în acest context inclusiv de zilele de concediu de odihnă la care angajații nu mai pot apela, spre exemplu, din cauza modificării tipurilor de contracte (profesii liberale – de la contract individual de muncă, la drepturi de autor în cazul unor jurnaliști ș.a.m.d.).

Conform unei analize întocmite de experții XTB România și transmisă Gândul.ro, analiză care citează rezultatele unor studii independente, 31% dintre cei intervievați în cadrul unei cercetări realizate în timp de pandemie au afirmat că au nevoie de zile libere pentru a avea grijă de sănătatea mentală.

Ca atare, analiștii sursei citate au ajuns la concluzia că munca de acasă nu este lipsită de dezavantaje. Afirmația este întărită și de faptul că 29% dintre angajații care lucrează de acasă au sugerat că întâmpină dificultăți în a găsi un echilibru între muncă și viața personală.

În ceea ce privește situația din România, citând rezultatele studiilor, experții companiei de investiții susțin că 75% dintre angajați simt lipsa interacțiunii fizice cu colegii pe parcursul unei zile de lucru, iar pentru 67% reprezintă o provocare faptul că nu există o delimitare clară între viața de la birou și cea personală.

Zile libere câștigate

Pe de altă parte, una dintre părțile bune ale muncii de acasă este reprezentată de timpul câștigat în urma eliminării navetei domiciliu-loc de muncă-domiciliu și care este utilizat acum și pentru alte aspecte ale vieții.

De exemplu, susțin analiștii, o parte din timpul recuperat a fost transferat către construirea unui stil de viață mai sănătos.

În acest context, potrivit sondajului realizat de Airtasker și citat de XTB, angajații de la distanță au petrecut două ore și 44 de minute săptămânal pentru exerciții fizice, marcând o creștere de 25 de minute față de angajații de la birou.

„Munca de acasă le poate permite angajaților să minimizeze distragerile și să crească timpul alocat concentrării pe un proiect”.

„Aceste aspecte pot fi justificate printr-o reducere a stresului resimțit de angajați ca urmare a scăderii timpului petrecut pe drum sau numărului mai mic de distrageri din timpul unei ședințe.

„Un alt aspect pozitiv este flexibilitatea oferită de munca de acasă, angajații având la dispoziție o mai bună gestionare a timpului.

„Astfel, companiile beneficiază de acest aspect, obținând proiecte finalizate mai rapid și cu mai puține greșeli”, a explicat Radu Puiu, Research Analyst în cadrul brokerului de instrumente derivate.

Semne de întrebare

În ciuda semnelor tot mai clare că angajații își doresc să se întoarcă la locurile lor de muncă, un alt argument în favoarea muncii de acasă își face tot mai vizibilă prezența, și anume reducerea riscului de infectare a angajaților la birou.

Astfel de situații pot duce la litigii foarte costisitoare care sunt soluționate prin despăgubiri semnificative sau se pot transpune în costuri de imagine ridicate.

Un sondaj realizat de Gallup, citat de XTB, indică faptul că doar 25% dintre angajați sunt dispuși să revină la birou după ridicarea restricțiilor, mulți fiind îngrijorați de posibilitatea de a contacta virusul.

În plus, mai mult de jumătate și-au exprimat preferința pentru munca de acasă.

În acest context, un sondaj realizat de PwC arată că 64% dintre firmele la nivel global pregătesc noi măsuri de siguranţă a angajaţilor, astfel încât aceştia să poată reveni la locurile de muncă.

Nu în ultimul rând, 47% dintre companii intenţionează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru.

„Costurile operaționale ale firmei sunt transferate către angajat”

În contextul celor precizate mai sus, se discută deja de reduceri ale spațiilor de birouri, ca urmare a implementării măsurilor de distanțare socială.

„(…) Cererea pentru clădirile de birouri și costurile de închiriere a acestora s-ar putea reduce”.

„Pentru companii, decizia de a face tranziția de la munca la birou către lucrul de la distanță reprezintă o modalitate de reducere a costurilor.

„Pe lângă costurile cu chiria, asigurarea unui număr cât mai mare de facilități în vederea creării unui spațiu de lucru primitor pentru personal vine cu anumite costuri.

„(…) Prin munca de la distanță, mare parte din costurile operaționale ale firmei sunt transferate către angajat”, a mai precizat Puiu.

Ne întoarcem sau nu la birou?

Relaxarea condițiilor de interacțiune umană în vreme de pandemie de coronavirus a adus în discuție dacă populația se va reîntoarce la munca de birou, chiar și în domeniile de activitate care permit munca de acasă.

În acest sens, precizează analiștii, directorii companiilor au fost puși într-o ipostază dificilă.

Analizând opțiunile, tot mai mulți au decis extinderea perioadei de muncă de acasă, chiar pe o perioadă nedeterminată.

Jack Dorsey, CEO-ul Twitter și Square, a anunțat angajații celor două companii că pot lucra de acasă „pentru totdeauna”, decizie la care a aderat și Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook.

Acest val de decizii vine pe fondul preferințelor exprimate de angajații din SUA.

Productivitatea angajaților nu pare a fi o problemă, au adăugat în acest context experții sursei citate.

Un studiu a arătat că angajații care lucrează de la distanță, muncesc cu aproximativ 1,4 zile mai mult pe lună decât cei ce lucrează de la birou, ceea ce se transpune la nivel anual în trei săptămâni suplimentare de muncă.

Acest aspect a fost observat și la nivel național, unde aproximativ 23% din participanții unei analize realizate de Colliers International au declarat că sunt mai eficienți.

În plus, anumite firme, mai ales din domeniul IT, au simțit o creștere a productivității, așa că sunt destui care își pun serios problema să-i lase pe angajați să lucreze de acasă și după ce se încheie criza sanitară.

În viziunea sursei citate, implementarea rapidă a sistemelor de muncă de la distanță va reforma piața muncii.

Ținând cont de aspectele pro și contra ale ambelor modalități de lucru, o posibilă fuziune a celor două ar putea reprezenta „varianta câștigătoare”.

Astfel, atât angajații cât și companiile, vor putea beneficia de avantajele ambelor modalități, minimizând totodată efectele negative, au conchis experții.