DEZINFORMARE. Ce cred reprezentanții unei organizații din sectorul agroalimentar despre scandalul interzicerii exporturilor de cereale prin Ordonanța Militară 8 din 10 aprilie 2020

În urma discuțiilor cu proprii membri care au activități de morărit și panificație, liderii Federației Naționale „Pro Agro” susțin că a fost creată în mod voit o dezinformare cu privire la pierderile reale ale producătorilor de cereale, ca urmare a efectelor OM8 în ceea ce privește interdicția impusă exportului de materii-prime de proveniență agricolă.

Această propagandă, mai precizează șefia organizației, ar fi menită să ducă la creșterea artificială a prețului grâului.

Cei din Pro Agro susțin că au și dovezi în acest sens (fără însă a atașa informării transmise la redacție și acele facturi de achiziție despre care fac vorbire), conform cărora prețul pe kilogramul de grâu ar fi chiar și de 0,95 lei, nicidecum 0,70 cum s-ar fi vehiculat prin intermediul altor comunicări ale unor organizații agroalimentare reprezentative la nivel național.

„Deși au existat voci care au criticat această măsură, respectiv comunicări în conformitate cu care decizia de interzicere a exportului (către țările terțe) a afectat prețul grâului pe piața internă până la 0,7 lei/kg, am decis consultarea membrilor Pro Agro cu activități de morărit și panificație pentru a putea avea o imagine clară, raportată la piața de profil și prețurile practicate în mod real în această perioadă”, precizează sursa citată. „Constatăm, cu părere de rău, și reclamăm în același timp o practică de dezinformare cu privire la pierderile reale ale producătorilor de cereale, mai ales în condițiile în care exporturile de până la intrarea în vigoare a OM nr. 8 s-au situat la 86% din target. La acest moment putem produce dovezi (facturi de achiziție) cu prețuri de peste 0,93 – 0,95 lei pentru kg de grâu, existând practica refuzării vânzării cu scopul de creștere și mai mare a prețului”.

În aceste condiții, cei din Pro Agro solicită Guvernului României o analiză a stocurilor de cereale existente, raportate la necesarul din panificație, la cel din zootehnie, dar și la necesarul ce reprezintă rezerva de stat.

„În măsura în care se va constata că există cantități suficiente consumului intern, propunem stabilirea unor contingente pentru porumb, chiar înainte de încetarea situației de urgență, având în vedere că din cauza pestei porcine (n.r. – africane), sectorul zootehnic nu susține un consum semnificativ, consecința fiind aglomerarea spațiilor de stocare”, mai precizează cei din Pro Agro. „De asemenea, propunem actualizarea listei produselor agroalimentare pentru care se interzice/se suspendă exportul pe perioada stării de urgență, în sensul eliminării produselor procesate din materie primă de pe piața internă, cu scopul protejării industriei interne”.

Pro Agro mai consideră că, având în vedere iminenta criză economică care va afecta România în perioada următoare, este extrem de important ca în ponderea comerțului intracomunitar și a exporturilor, cea mai însemnată categorie de produse să fie cele cu valoare adăugată și nu materia-primă.

„Este necesar ca în această perioadă, extrem de dificilă pentru economia românească, să manifestăm solidaritate, inclusiv între sectorul producției primare și cel al procesării, în detrimentul lobby-ului agresiv care prezintă scăderi alarmante, de 20 euro pe tona de grâu, mai ales având în vedere că, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței Militare nr. 8, comerțul intracomunitar nu a fost în vreun fel restricționat”.

„Pierdere estimată de circa 20 euro/tonă”

Documentul celor de la Pro Agro pare, cel puțin la prima vedere, o replică la afirmațiile liderilor Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, care propuneau recent Executivului de la București ca măsurile de interzicere a exporturilor de cereale prin ordonanță militară să fie limitate în timp și aplicabile stocurilor din recolta 2019, în baza analizei Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară a populației.

Potrivit unui amplu document de analiză transmis Gândul.ro, una dintre propunerile membrilor Clubului era și cea reprezentată de aplicabilitatea Ordonanței Militare nr. 8/2020 (OM8), astfel încât aceasta să nu privească recolta nouă din 2020, lăsând procesul de contractare comercianți – fermieri să se desfășoare nealterat.

Astfel, susține organizația de producători agricoli, va fi evitată influențarea negativă, artificială, a pieței cerealelor în România și pierderea de către țara noastră a unor contracte importante.

Nu în ultimul rând, organizația propune ca autoritățile să aibă în vedere impactul acestor măsuri și costurile suplimentare/adiacente acestora, precum și menținerea unora dintre aceste măsuri doar pe baza unei consultări reale și sistematice cu sectorul economic.

Impactul în ferme

Lipsa de opțiuni în ceea ce privește vânzarea mărfurilor, prin stoparea exporturilor extracomunitare, va genera pierderi financiare importante pentru fermieri, susțin analiștii Clubului. În plus, precizează aceștia, condițiile calitative superioare vor impacta negativ veniturile din contractele generate cu piața internă.

Termenele de plată de 30-120 zile (mai mari pe piața internă decât pe cea de export) vor dezechilibra balanța de venituri și cheltuieli la nivel de fermă, producând astfel pe lângă o decapitalizare evidentă (conform celor de mai sus) și depășirea scadențelor la inputuri, pierderea disconturilor, rate depășite la credite/utilaje, greutăți foarte mari în retenția de personal și limitarea până la stopare a cheltuielilor curente în ferme.

Apar totodată costuri financiare și penalizări din partea creditorilor, iar riscul insolvenței fermelor se poate materializa rapid în condițiile menționate.

Fermierii care mai au în stoc cereale la această dată trebuie să elibereze urgent magaziile pentru a efectua dezinsecția pentru primirea noii recolte. Această dezinsecție a spațiilor de depozitare trebuie efectuată cu minim o lună de zile înainte, pentru a avea eficacitate tratamentul și a evita contaminarea noii recolte cu dăunătorii de depozit (pierderea calității însemnând pierderea mărfii).

Chiar și în condițiile interzicerii limitate în timp a exporturilor, potrivit OM8, logistica transportului din zona de Vest a României către Constanța (principalul hub de export) nu va permite livrarea produselor rămase pe stoc într-un timp scurt, conducând la blocaje pe spațiu de depozitare în zonă, în vederea primirii recoltei noi 2020.

Pentru fermierii mici, fără posibilitate de stocare, va fi o presiune foarte mare pe preț (vor câștiga din această pierdere intermediarii cu posibilități de depozitare).

În plus, producătorii agricoli nu pot face contractele pentru noua recoltă la un preț adecvat, deoarece nu își asumă nimeni contracte fără posibilitate de export.

Fermierii care încă au marfa nelivrată (deja contractată) nu pot încasa banii din cauza blocajului exportului, cu impact extrem negativ asupra capitalului de lucru în fermă.

Producătorilor agricoli care încă au marfă în stoc necontractată li se va oferi un preț mult prea mic, neacoperind costurile producției.

Imediat după emiterea OM8, prețul grâului la intern deja a manifestat tendință de scădere importantă, un exemplu în acest sens fiind contractarea de la 920-950 lei/tonă la 700-730 lei/tonă.

Impactul OM8 asupra exportatorilor (comercianții de cereale)

Mărfurile achiziționate și stocate care sunt supuse suspendării în acest moment vor suferi devalorizări importante datorită apropierii de momentul recoltării când se șterge efectiv diferența de preț între recolta veche și recolta nouă, pierdere estimată de circa 20 euro/tonă, precizau membrii Clubului.

Potrivit afirmațiilor acestora, se vor constata, de asemenea, pierderi financiare identificate pentru exportatori. Acestea ar urma să fie cauzate de nelivrarea de mărfuri sau de clauza de wash-out (anularea contractului de export atrage după sine o penalizare plătită de trader cumpărătorului extern, de 15-20 euro /tonă grâu).

Mai mult, vor apărea plata despăgubirilor către armatori prin angajarea navelor de capacitate mare, costuri neplanficate de depozitare a mărfurilor blocate la export, costuri logistice din cauza angajării și a neonorării contractelor cu flote de autocamioane, transport pe calea ferată, barje (navigabil) – „Take-or-Pay”, dar și operarea și costurile cu angajații în terminalele portuare, precum și în silozurile interioare.

Totodată, vorbim de costuri financiare pentru exportatori, pentru mărfurile achiziționate (plătite la fermieri) și nelivrate (către cumpărătorul extern).

„Neîncasând, nu vor putea să returneze creditele la scadențe”, susțineau specialiștii din Club.

Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ