Diaspora va vota timp de trei zile. Senatul a adoptat proiectul legislativ / Tăriceanu: Regret că propunerea de vot anticipat pe parcursul a șapte zile nu a fost acceptată

Propunerea legislativă a fost adoptată, în procedură de urgență cu 75 de voturi pentru, 0 împotrivă și 9 abțineri. Votul a fost reluat deoarece nu se întrunise inițial numărul de voturi necesare pentru ca proiectul de lege să fie adoptat. La primul votul au fost doar 68 de voturi, din necesarul de 69 de voturi pentru adoptare.

De asemenea, înaintea adoptării proiectului de lege raportul cu amendamente admise a fost adoptat cu 69 „pentru”, unul contra și 10 abțineri.

Raportul cu amendamente admise – 69 pentru, 1 împotrivă și 10 abțineri, a fost adoptat.

UDMR s-a pronunțat prin liderul grupului senatorilor împotriva reluării votului pe inițiativa legislativă, cum Uniunea a fost și împotriva punerii proiectului pe ordinea de zi.

Astfel, românii din străinătate vor vota pe parcursul a trei zile, respectiv vineri, sâmbătă și duminică.

Legislația a fost completată, astfel încât alegătorii care vor fi prezenți la coadă la închiderea secției de vot, respectiv ora 21:00, să poată vota până la ora 23.59.

„La ora 21:00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot. Doi membri desemnați de biroul electoral al secției de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora 21:00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și constată și monitorizează ordinea în care aceștia au acces în localul de vot. Alegătorii aflați în situațiile prevăzute pot vota până cel mult la ora 23:59″, potrivit modificării aduse articolului 46 din Legea 334/2006 .

O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare.

Actul normativ interoduce și obligația Ministerului de Externe de a solicita date despre numărul românilor din Diaspora.

Proiectul legislativ prevede, de asemenea, că alegătorii vor putea susține mai mulți candidați.

„Candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători. Un alegător poate susține mai mulți candidați”, prevede modificarea adusă articolului 4.

În legea în vigoare, un alegător putea susține un singur candidat.

Comisia juridică a Senatului a întocmit un raport favirabil, cu amendamente.

La propunerea AEP, a fost introdusă modificarea legislației, astfel încât finanțarea campaniilor electorale să poată fi făcută din bugetul partidelor politice. În prezent, doar candidații își pot finanța campania electorală, banii find apoi rambursați.

„Principalul element de noutate din perspectiva primelor alegeri electorale, anume alegerile prezidențiale, este că partidele politice vor putea finanța din bugetele proprii campanii electorale prezidențiale, în ideea de a scoate cumva la suprafață finanțarea. Puțin probabil de crezut că un candidat, indiferent cât ar fi el de potent, sigur nu avem un Donald Trump, își poate finanța singur campania elecotrală. Pentru a înlătura cât se poate de mult această formă de suspiciune, cine, cum finanțează, și partidele își asumă un candidat, să poată finanța din resursele proprii un candidat la prezidențiale”, a declarat președintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc.

UDMR a anunțat, în plen, că nu susține inițiativa legislativă.

Raportul cu amendamente admise – 69 pentru, un contra, 10 abțineri.

Senatul a adoptat proiectul legislativ, în procedură de urgență, în calitate de prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.

Plenul Senatului a fost suspendat din lipsă de cvorum, imediat după adoptarea legii electorale

Plenul Senatului a fost suspendat, luni, din lipsă de cvorum, imediat după dezbaterea și adoptarea proiectului legislativ în materie electorală. La votul de verificare a cvorumului au fost prezenți numai 44 de senatori.

„Vă rog, să faceți un vot de cvorum electronic să verificăm dacă mai este cvorum”, a fost solicitarea senatorului USR, Mihai Goțiu.

După votul de verificare al prezenței, președintele de ședință senatorul PSD Șerban Valeca, a anunțat închiderea ședinței, fiind numai 44 de senatori prezenți.

Tăriceanu: Regret că propunerea de vot anticipat pe parcursul a șapte zile nu a fost acceptată

Președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat, luni, că regretă că propunerea făcută de el nu a fost acceptată, respectiv ca votul din Diaspora să se desfășoare pe parcursul a șapte zile. Votul anticipat în străinătate va dura doar trei zile.

„Subliniez că înainte ca domnul președinte să ne trimită o scrisoare, am luat inițiativa de a constitui o comisie comună între Senat și Camera Deputaților care să abordeze problema și să găsească o rezolvare. Din fericire soluția a venit. Vom avea un vot anticipat prelungit, secțiile de vot deschise dumincă până la ora 24 și vom avea și votul prin corespondență la alegerile prezidențiale. Regret că propunerea pe care am făcut-o și am văzut că a fost susținută și de președinte, de a avea o săptămână la dispoziție pentru votul anticipat porelungit, nu a fost acceptată. Să sperăm că ceea ce am rezolvat în cadrul comisiei va fi suficient pentru ca procesul de vot la alegerile electorale să se desfășoare în cele mai bune condiții”, a declarat, în plen, Călin Popescu Tăriceanu.

El a afirmat că votul din Diaspora s-a desfășurat cu greutate din cauza introducerii referendumului.

„Această inițiativă legislativă vine ca urmare a faptului că partidele parlamentare au sesizat deficiențele care au avut loc la scrutinul din 26 mai. Deficiențe care au venit în principal din cauza faptului că în loc să avem un singur vot, cel pentru alegerile pentru Parlamentul European, am avut trei voturi, unul la alegerile pentru Parlamentul European, și două pentru cele două chestiuni de la referendum. Situația o cunoașteți cu toții. Important era dacă avem disponibilitatea să găsim o rezolvare oentru a arăta tuturor românilor că nu a existat nici cea mai mică intenție de a împiedica dreptul lor de a vota”, a adăugat Tăriceanu.