DIICOT cere instanței supreme închisoare cu executare pentru Stamen Stanchev în dosarul în care este acuzat de trădare prin transmitere de secrete

DIICOT a cerut marți instanței supreme condamnarea lui Stamen Stanchev la închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de trădare prin transmitere de secrete, în timp ce avocații din oficiu care l-au reprezentat au cerut achitarea acestuia, sentința urmând să fie pronunțată în 19 noiembrie

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au rămas marți în pronunțare în cazul lui Stamen Stanchev, în cauza desprinsă din dosarul privatizărilor strategice.

La ultimul termen din dosarul principal, instanța supremă a disjuns cauza, pentru a-i asigura lui Stamen Stanchev posibilitatea angajării unui apărător și totodată pentru a se prezenta la instanță pentru ultimul cuvânt.

Stamen Stanchev a lipsit la termenul de marți al acestui dosar și, mai mult, a fost apărat de avocați din oficiu, după ce în 3 noiembrie avocatul său a reziliat contractul pe motiv că instanța supremă nu i-ar fi acordat timp suficient pentru pregătirea apărării.

Procurorul DIICOT prezent la termenul de marți a cerut judecătorilor instanței supreme condamnarea lui Stamen Stanchev la închisoarea cu executare, iar pedeapsa să fie orientată spre maximum special prevăzut de lege.

Surse judiciare au precizat pentru MEDIAFAX că dacă judecătorii vor ține cont de solicitarea DIICOT, pedeapsa ce va fi aplicată ar trebui să depășească zece ani.

Totodată, procurorul DIICOT le-a cerut judecătorilor să aibă în vedere atunci când individualizează faptele lui Stamen Stanchev atitudinea acestuia, interesul pentru soluționarea cauzei, dar și poziția procesuală a acestuia.

Avocații din oficiu care l-au reprezentat pe Stamen Stanchev la termenul de marți au arătat în fața judecătorilor că acuzațiile care i se aduc acestuia nu au la bază un suport probator adecvat, iar mulți dintre martori au arătat că acesta nu ar avea nicio implicație în cazul privatizării unora dintre companiile strategice de stat. Aceștia au cerut instanței achitarea lui Stamen Stanchev.

Instanța supremă a stabilit că o decizie în cazul lui Stamen Stanchev va fi luată în 19 noiembrie, dată pentru care a fost amânată pronunțarea și în dosarul privatizărilor strategice.

În 5 noiembrie, judecătorii ICCJ au stabilit să pronunțe la 19 noiembrie decizia în procesul foștilor miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy din dosarul privatizărilor strategice.

La ultimul termen al procesului, inculpații și-au susținut nevinovăția în fața instanței. Astfel, Codruț Șereș a declarat că sectorul distribuției de energie electrică „nu poate fi calificat drept un sector care să aducă atingere siguranței naționale”. Fostul ministru al Economiei a ținut să adauge că legislația invocată de procurori în rechizitoriu nu este aceeași cu cea din perioada în care el a fost membru al Guvernului.

Procurorul DIICOT prezent atunci la ședința de judecată a cerut pedepse cu executare pentru foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, precum și pentru ceilalți inculpați din dosarul privatizărilor strategice, după ce a arătat că dovezile de la dosar probează infracțiunile de care aceștia sunt acuzați.

Procesul foștilor miniștri Șereș și Nagy a avut nu mai puțin de 60 de termene. Soluția care va fi pronunțată în 19 noiembrie va putea fi atacată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În 30 martie 2009, foștii miniștri ai Economiei și Comunicațiilor Codruț Șereș și Zsolt Nagy au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzați de aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceștia au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu material.

Codruț Șereș este acuzat și de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak și Mircea Călin Flore s-a reținut și comiterea infracțiunii de complicitate la spionaj.

În sarcina celor șase inculpați s-au reținut comiterea de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.