DIICOT cere schimbarea încadrării juridice, conform cu noul CP, în dosarul privatizărilor strategice. Ce speră să obțină Codruț Sereș

Astfel, în cazul în care completul de cinci judecători de la instanța supremă va admite cererea procurorului de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), inculpații din dosarul „Privatizărilor strategice” ar urma să fie judecați pentru infracțiunea de divulgare a secretului economic, așa cum este prevăzută în noul Cod penal, și nu pentru trădare prin transmitere de secrete, cum apărea în vechiul Cod penal.

Tot miercuri, avocații inculpaților din dosar au cerut recuzarea mai multor magistrați, invocând faptul că o parte din membrii completului de cinci judecători au făcut parte și din completele care au dat soluții în faza de fond a dosarului. Această solicitare a fost respinsă.

Judecarea dosarului s-a amânat miercuri pentru 1 septembrie din cauza lipsei de procedură, nefiind citați doi inculpați din dosar. Procesul disjuns din acesta, care îl are în vizor pe consultantul internațional Stamen Stanchev, s-a amânat și el, din același considerent. Astfel, nu a mai fost posibilă dezbaterea posibilității ca cele două dosare să fie conexate, astfel încât Stanchev să fie judecat alături de Șereș.

Instanța supremă i-a condamnat, în 3 decembrie, pe Codruț Șereș la șase ani de închisoare cu executare și pe Zsolt Nagy la cinci ani de închisoare cu executare, consultanții internaționali Stamen Stanchev și Vadim Benyatov primind 11 și, respectiv 10 ani de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice.

Fostul ministru al Economiei și Comerțului Ioan Codruț Șereș a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional și șase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, potrivit deciziei instanței supreme. Judecătorii au comasat pedepsele și au dispus ca Șereș să o execute pe cea mai grea, de șase ani de închisoare.

În cazul lui Șereș, judecătorii au decis achitarea acestuia pentru una dintre faptele de trădare prin transmitere de secrete, condamnarea de șase ani fiind dată pentru o altă faptă de aceeași natură. La achitarea pentru una dintre fapte, a făcut opinie separată judecătoarea Francisca Vasile, care a stabilit ca Șereș să fie condamnat și pentru cea de a doua faptă de trădare.

Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional, pedeapsă cu executare.

Consultantul internațional Vadim Benyatov a fost condamnat la zece ani de închisoare cu executare, pentru spionaj.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv 11 ani de închisoare pentru spionaj, precum și patru ani și zece luni pentru inițierea și sprijinirea unui grup infracțional organizat. Dacă pedeapsa rămâne definitivă, Stanchev va sta în detenție 11 ani.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în mandatul lui Nagy (cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de șapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanța l-a mai condamnat pe cetățeanul ceh Michal Susak la patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și la zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj, urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetățean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și nouă ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj. Instanța a comasat pedepsele și a dispus ca Flore că execute nouă ani și șase luni de închisoare.

Gabor Kerekeș a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, pentru aderare și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Tot cinci ani de închisoare a primit și cetățenaul turc Mustafa Oral, pentru inițiere și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Judecătorii ICCJ au stabilit, referitor la cheltuielile judiciare, ca Șereș, Nagy, Kerecheș, Susak, Flore și Mustafa să plătească statului câte 10.470 de lei, Mucea și Donciu – 8.640 de lei, iar Benyatov – 35.470 de lei.

Cele 661 de ore de traducere făcute de translatori bulgari, cehi, turci și englezi vor fi suportate din fondurile Ministerului Justiției, potrivit aceleași hotărâri.

Decizia instanței supreme a fost contestată la Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în prezent judecându-se recursul.