DIICOT începe urmărirea penală, după declarațiile făcute de la Consiliul Reprezentanților Unionali al UDMR

„Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus la data de 15 decembrie, în temeiul art. 305 alin. 1 și 2, începerea urmăririi penale ‘in rem’ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de amenințare prev. de art. 206 Cp săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului”, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de DIICOT.

În comunicat se mai arată că procurorii DIICOT s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în 13 decembrie, de la tribuna Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU) al Uniunii Maghiare din România (UDMR) de la Târgu Mureș, „au fost făcute declarații susceptibile de a întruni elementele infracțiunii prevăzute de art. 206 Cp săvârșită în condițiile Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului”.

La CRU al UDMR din 13 decembrie, unde s-a votat ieșirea formațiunii de la guvernare, a luat cuvântul și primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care a cerut indirect premierului să-l „instruiască” pe prefectul de Covasna „să îi lase în pace pe maghiari”, el amintind în acest context de conflictul interetnic de la Târgu Mureș din 1990.

DESTINAȚII Românii preferă Poiana Brașov pentru Sărbători. Cât costă un sejur de 3 zile de Crăciun și Revelion, pentru 2 persoane

18:42

DEZVĂLUIRI Vance afirmă că există o „schimbare” în dinamica negocierilor de pace în Ucraina: Există șanse să reușim, dar există șanse la fel de mari să nu reușim

18:39

„Rog pe domnul Frunda să își roage șeful, premierul României, să îl instruiască pe prefectul de Covasna să îi lase în pace pe maghiari. (…) Dacă nu, în secuime s-ar putea întâmpla ce a fost la Târgu Mureș în 1990″, a spus edilul.

Declarații pe același subiect, inclusiv cu trimitere la evenimentele de la Târgu Mureș din 1990, a făcut presei, în 13 decembrie, și vicepreședintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, care a cerut Guvernului măsuri împotriva prefectului de Covasna, Marius Popica, după amenda dată filialei PCM, susținând că este „inadmisibil”, ilegal și „caraghios, dacă n-ar fi tragic” să se dea amenzi pentru cântarea „imnului tuturor maghiarilor”.

Borbely Laszlo a spus că solicită Guvernului să îi ceară lui Popica retragerea deciziei de amendare a filialei PCM Covasna.

„Ceea ce s-a întâmplat iarăși în aceste zile în județul Covasna este inadmisibil și chiar nu înțelegem ca un prefect să interzică, oricui, atunci când există și prevederi legislative în acest sens, ca la o manifestare în cadru organizat să se cânte unul din simbolurile maghiarimii, imnul tuturor maghiarilor. Noi nu ne-am fi gândit niciodată că, după 25 de ani de democrație, se va gândi un prefect să-i amendeze pe cei care cântă un imn care e un simbol național și conform prevederilor legale poate fi cântat cu anumite ocazii, atunci când avem o asemenea manifestare”, a spus Borbely.

El a adăugat că amendarea constituie „numai un exemplu”, amintind că președintele UDMR, Kelemen Hunor, a renunțat la funcția de vicepremier după ce reprezentanții Uniunii nu au fost consultați în legătură cu atitudinea României legată de inițiativa cetățenească europeană privind drepturile minorităților.

„Cerem Guvenului să ia măsurile legale, pentru că e inadmisibil, nu vă supărați, și e chiar caraghios, dacă n-ar fi tragic, ca, dacă se întâlnesc 100-200 de oameni și, vă repet, într-un cadru organizat, cântă acest imn, pe care îl cântăm și de 15 Martie și nu a comentat, slavă Domnului, timp de 25 de ani, decât cu rare ocazii, cineva acest lucru, partidele extremiste – deci să ne trezim, după 25 de ani, când astăzi încă suntem la guvernare, să se trezească prefectul să ia asemenea măsură. Deci da, vom cere Guvernului să ceară prefectului să retragă această decizie, care este, vă repet, și ilegală, pentru că avem o Hotărâre de Guvern din 1992 care precizează foarte clar că pot fi folosite aceste simboluri”, a susținut Borbely.

El a arătat că speră că nimeni nu vrea să se ajungă la o situație comparabilă celei din martie 1990 de la Târgu Mureș și că astfel de decizii au și „o contrareacție, o mai mare solidaritate”, care înseamnă că maghiarii simt că sunt în pericol simbolurile lor naționale.