M.G. a fost angajat ca director în cadrul Romexpo în anul 2010. Astfel, în urma unor conflicte cu superiorii, bărbatul a fost concediat de două ori, el apelând la judecători și fiind reintegrat pe funcție după o sentință judecătorească definitivă. După ce a fost reîncadrat ultima oară, mai exact în 2016, ar fi început umilința de la locul de muncă. În documentele adresate instanțelor din Iași. Acesta a dat în judecată instituția și a cerut daune morale de 1 milion de euro, obținând, la final, doar 10.000 de euro, scrie Ziarul de Iași.
Reclamantul a precizat că, deși și-a recăpătat funcția de director, i s-au dat sarcini de om de serviciu și unui șef de echipă de curățenie. „Monitorizarea WC – urilor și pisoarelor în ceea ce privește curățenia și consumabilele, strângerea excrementelor de animale, numărarea copacilor din cadrul complexului expozițional Romexpo, colectarea selectivă și degajarea deșeurilor, atribuții directe de curățenie pe aleile și spațiul verde din cadrul complexului, deratizarea și dezinsecția, monitorizarea tăierii ierbii”, sunt doar câteva dintre sarcinile de serviciu stabilite, în anii 2016 și 2017, pentru bărbat.
Judecătorii de la Iași amintesc, în motivarea sentinței, de noțiunea de mobbing. „Într-o manieră particulară, cu referire strictă la relațiile interumane din cadrul raporturilor de muncă, mobbingul este definit ca fiind persecutarea sistematică a unui coleg, subordonat sau superior, care, dacă este continuată, poate cauza grave probleme sociale, psihologice și psihosomatice victimei”, au spus judecătorii.
Magistrații susțin că M.G. a fost victima unor acțiuni necorespunzătoare în perioada februarie 2016 – septembrie 2017. „Instanța reține acțiuni ale pârâtei de discreditare profesională și desconsiderare a reclamantului, manifestate prin acordarea de activități inferioare competențelor”, au precizat judecătorii din Iași.
„Aceste atribuții de monitorizare a activității de curățenie la nivelul unității pârâte sunt umilitoare atât prin specificul lor intrinsec, cât și prin gradul de inutilitate al acestora”, se mai arată în motivare. Judecătorii nu nominalizează cine s-ar face vinovat de hărțuirea lui M.G., amintind însă cu titlu general de angajator, respectiv Romexpo, care ar fi avut o „vădită intenție de ridiculizare și extenuare a reclamantului”, au dăugat magistrații.
„În concluzie, prin neexecutarea conformă a hotărârii judecătorești de reintegrare în funcție, respectiv prin stabilirea tuturor acestor sarcini de serviciu, mult inferioare în raport cu pregătirea, funcția și poziția ierarhică a reclamantului în unitate, extenuante și cu rezultat inutil, sunt evidente încălcarea demnității în muncă a acestuia, tratamentul umilitor la care a fost supus prin discreditare profesională și chiar prin desconsiderarea acestuia în fața colegilor și foștilor subalterni”, au mai explicat judecătorii.
Reacția reprezentanților Romexpo: Îi plătim un salariu deloc de neglijat
Reprezentanții Romexpo au negat în timpul procesului acuzațiile aduse de angajat. Aceștia au menționat că reclamantul nu a contestat fișa postului atunci când a fost reîncadrat.
„Câtă vreme angajatorul a stabilit sarcinile prin fișa postului, este evident că le considera utile, în caz contrar nu ar plăti un salariu deloc de neglijat pentru aceste activități. Și faptul că nu are angajați în subordine, nu lipsește de conținut aceste sarcini, activitățile monitorizate fiind prestate de firme terțe, deci nu era nevoie sa aibă salariați in subordine”, e apărarea Romexpo, cu privire la acuzațiile de hărțuire ale lui M.G.