Director RMGC: România ar extrage la Roșia Montană mai mult aur decât toate țările europene împreună

Publicat: 03 10. 2013, 15:31
Actualizat: 28 07. 2014, 19:54

România va extrage mai mult aur decât toate țările europene împreună, dacă proiectul Roșia Montană va fi pus în aplicare, a declarat, joi, la Comisia specială Roșia Montană, directorul general al RMGC, Dragoș Tănase.

„Proiectul minier de la Roșia Montană înseamnă 5,2 miliarde de dolari pentru România, bani care intră în economia României, la bugetele de stat. Prin proiectul de la Roșia Montană, România devine principalul producător de aur, producând mai mult decât toată Europa la un loc în momentul în care vom începe acest proiect”, a afirmat Tănase.

El le-a spus membrilor comisiei că proiectul va duce la înființarea a mii locuri de muncă, directe și indirecte, în medie pe o perioadă de operare de 3.600, și va acea beneficii importante pentru stat.

„Dacă raportăm cele 2,3 miliarde încasări ale statului român versus profitul investitorului, de 1,5 miliarde, doar dacă facem acest raport, constatăm o distribuție de aproximativ 60-40 statul român investitor, în condițiile în care investitorul finanțează sută la sută acest proiect”, a arătat el.

Potrivit directorului RMGC, aurul extras de la Roșia Montană ar valora circa 10 miliarde de dolari.

„Pentru a exploata acest zăcământ cheltuielile totale sunt undeva la șapte miliarde. Câți bani merg la bugetul de stat: profitul brut ajunge undeva la 2,7 miliarde de dolari. Profitul estimat Gabriel Resources este de 1,5 miliarde, în timp ce bugetele de stat încasează suma de 2,3 miliarde, din redevența de 6%, din impozitul pe profit, impozitul de dividente, alte taxe și impozite incluse în costuri”, a arătat Tănase.

El a susținut că dacă proiectul nu se va face în cele din urmă statul român va trebui să cheltuiască 430 de milioane de dolari în următorii ani pentru a-și respecta obligațiile de mediu.

„Dacă proiectul nu se face, statul român are niște obligații de mediu, să reabiliteze mediul, trebuie investit în patrimoniul din zona respectivă pentru că altfel el se degadrează, galeriile din zona respectivă trebuie consolidate, deci costurile estimate de către experții noștri ajung undeva la 430 de milioane de dolari în următorii câțiva ani. Deci, practic statul trebuie să vină acolo, să investească acești bani pentru a face lucrurile pe care noi ni le asumăm prin proiectul nostru”, a menționat directorul general al RMGC.

El susține că resursa totală de aur la Roșia Montană este de aproximativ 400 de tone de aur, din care pot fi accesate spre a fi procesate în uzină doar 314 tone. „Din cele 314 tone putem recupera în uzină prin procesul tehnologic 80% din această cantitate, undeva la 246 de tone produs care iese pe poarta fabricii”, a precizat Tănase.

El a adăugat că la Roșia Montană s-a făcut cel mai complex studiu geologic din istoria României, fiind executate 1.200 de furaje. Au fost analizate 47 de elemente chimice, nu doar aurul și argintul, astfel încât se cunoaște compoziția pe fiecare bloc din subteran. Tănase a adăugat că rezultatele acestui program geologic au fost depuse la ANRM, iar acestea indică faptul că „doar aurul și argintul sunt exploatabile comercial la Roșia Montană”.

„Sunt foarte multe firme interesate să vină în România să investească atunci când noi vom porni proiectul minier, tocmai ca să devină furnizori și să dezvolte economia în România pe lângă proiectul minier”, a menționat directorul general al RMGC.

El a mai spus să RMGC va remedia problemele de poluare istorică și va aduce „cea mai sigură tehnologie din lume”.

Compania Roșia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deține 80,69% din acțiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz și Thomas Kaplan.

La Roșia Montană (județul Alba) se află cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la peste 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Investiția Roșia Montană este blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului.