Directorul Muzeului Țăranului Român, despre o comasare MȚR-Muzeul Satului: S-ar repeta o greșeală făcută de regimul comunist

Directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, a afirmat, marți, că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu MȚR s-ar „desființa o instituție fundamentală pentru spiritualitatea românească”, greșeală pe care a făcut-o „cu vădită intenție” numai „regimul comunist”.

„Am fost informat cu privire la existența unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» să treacă în subordinea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și imobilul din Șoseaua Kiseleff nr. 3, care adăpostește Muzeul Național al Țăranului Român, în administrarea Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa». În etapa următoare, din câte am înțeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Național al Satului «Dimitrie Gusti», pierzându-și așadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră și expoziția permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău”, se arată în scrisoarea deschisă adresată premierului Victor Ponta de Virgil Ștefan Nițulescu, directorul general al Muzeului Național al Țăranului Român din București.

Acesta a precizat în scrisoarea deschisă transmisă premierului Victor Ponta că Muzeul Țăranului Român, care fost înființat în anul 1906, sub patronajul Regelui Carol I (al cărui nume l-a și purtat, din 1915, până în 1948), a fost găzduit „în clădirea în care se află acum, de la bun început”.

AUTO Muncitorii străini din țara noastră vor putea lucra ca șoferi de TAXI sau ride-sharing din luna martie 2025

14:36

ACTUALITATE „Ziua de foc” pentru SALVAMONTIȘTI. Echipajele au fost chemate să intervină la un număr îngrijorător de mare de evenimente montane

14:35

„Clădirea, proiectată, inițial, de arhitectul Nicolae Ghica – Budești și terminată de arhitectul Grigore Ionescu (și care, acum, este monument istoric de importanță națională), a fost gândită, din capul locului, pentru a găzdui «Muzeul de Artă Națională», inițiat de marele nostru muzeolog, istoric de artă și etnolog, Alexandru Tzigara – Samurcaș. Din păcate, cel mai mare muzeu al României, așa cum era în acel moment, a fost evacuat din clădire în 1953, pentru a găzdui Muzeul Lenin – Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, care a ființat, până în decembrie 1989 în această clădire”, a precizat directorul Muzeului Țăranului Român.

Pe de altă parte, acesta a precizat că, până în anul 1978, Muzeul Țăranului Român a fost găzduit de Palatul Știrbey, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceaușescu, a fost desființat, prin unificare cu Muzeul Satului.

„Întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în niște condiții absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu și să îl îngrijească. La începutul lunii februarie a anului 1990, după desfiiințarea fostului muzeu al Partidului Comunist, Muzeul nostru s-a întors în sediul care îi era destinat. Pentru patrimoniul său, care numără peste 90.000 de obiecte, s-au construit depozite speciale adecvate patrimoniului etnologic, potrivit standardelor internaționale”, a mai spus acesta în scrisoarea deschisă.

„Totodată, într-un timp foarte scurt, o echipă excepțională de etnologi, sociologi și artiști, condusă de marele pictor Horia Bernea, a realizat o expoziție permanentă remarcabilă, fapt care a fost recompensat cu cel mai important premiu în domeniul muzeelor, din Europa. Astfel, în 1996, Muzeul Țăranului a primit premiul pentru Muzeul European al Anului, rămânând, până în ziua de astăzi, singura instituție muzeală din România care a primit această distincție”, se mai arată în scrisoarea citată.

Acesta a afirmat că, dacă s-ar da curs proiectului de hotărâre a Guvernului, „s-ar desființa o instituție fundamentală pentru spiritualitatea românească, greșeală pe care a făcut-o (atunci, cu vădită intenție) numai regimul comunist”.

De asemenea, acesta a precizat că o astfel de comasare a celor două instituții muzeale ar distruge „o expoziție permanentă care a fost unanim apreciată de specialiști și de ghidurile turistice publicate în întreaga lume”. ” (…) ar fi lăsat fără adăpost un patrimoniu de excepție (pentru că Muzeul Satului nu dispune de spații suplimentare de depozitare pentru a putea primi și obiectele pe care le gestionează Muzeul Țăranului), Muzeul «Antipa» ar primi un spațiu, oricum, inadecvat nevoilor sale, un număr imens de persoane care apreciază Muzeul Național al Țăranului Român (nu numai cei care fac parte din elita intelectuală a țării, de la membrii Academiei Române, profesorii universitari, artiștii etc.), precum și publicul obișnuit al muzeului, de la elevi și studenți, până la rezidenții străini în România, inclusiv, diplomații, vor fi extrem de nemulțumite de o asemenea măsură, care va elimina din viața publică a Capitalei un loc de cultură ce are o semnificație aparte pentru cel puțin câteva sute de mii de oameni (nu doar vizitatorii obișnuiți ai muzeului, așadar), care vin la Muzeul Țăranului pentru a lua parte la manifestări culturale dintre cele mai diverse: expoziții temporare, concerte, festivaluri de teatru și film, lansări de carte, conferințe etc”, se mai afirmă în scrisoarea deschisă.

În acest context, directorul Virgil Ștefan Nițulescu a precizat că poziția pe care o exprimă în scrisoarea deschisă este conformă cu cea a întregului personal al muzeului și că „ea va rămâne aceeași, indiferent cine se va afla la conducerea instituției în viitor”. „Sper că, prin decizia pe care o veți lua, de a nu da curs inițiativei de desființare a Muzeului Național al Țăranului Român, veți dovedi că ascultați vocea rațiunii, respectând dreptul fundamental la cultură al cetățenilor și punând preț pe identitatea culturală a românilor”, a afirmat directorul Muzeului Țăranului Român.

Președintele Traian Băsescu i-a cerut, marți, noului ministru al Culturii, Gigel Știrbu, să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Țăranului Român, premierul Victor Ponta replicând: „Comasați-le!”.

După ce a depus jurământul de învestitură în funcția de ministru, Gigel Știrbu s-a îndreptat spre președintele Băsescu. Înainte de a da mâna cu noul ministru, președintele i-a spus acestuia să nu comaseze Muzeul Satului cu Muzeul Țăranului Român. „Comasați-le!”, a fost replica lui Victor Ponta către noul ministru al Culturii.

Pe de altă parte, secretarul de stat Radu Boroianu a declarat, marți, pentru MEDIAFAX, că Ministerul Culturii nu a inițiat proiectul care prevede comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Țăranului Român din Capitală, afirmând că are confirmarea că noul ministru al Culturii, Gigel Știrbu, nu va susține această inițiativă.

„În calitatea oficială pe care încă o am (asigură interimatul Ministerului Culturii până la publicarea în Monitorul Oficial a decretului de învestire a lui Gigel Sorinel Știrbu în funcția de ministru al Culturii, n.r.) și în aceea de intelectual, sunt un oponent total al acestui proiect, pentru că cei care îl promovează bănuiesc că nu au habar de faptul că Muzeul Țăranului Român are cu totul alt sens cultural decât Muzeul Satului. Muzeul Țăranului Român este un muzeu al spiritualității românești tradiționale, un «muzeu al filosofiei, un muzeu al teologiei, al spiritualității românești», iar Muzeul Satului este un muzeu etnografic, etnologic, deci cu sens sociologic”, a declarat Radu Boroianu pentru MEDIAFAX.

De asemenea, acesta a afirmat că proiectul care vizează comasarea Muzeului Satului cu cel al Țăranului Român nu a fost discutat la nivelul Ministerului Culturii. „Dacă a fost sau nu discutat cu persoane din Ministerul Culturii, nu am de unde să știu. (…), dar este obligatoriu ca un proiect de acest tip să fie făcut conform legii doar cu avizul Ministerului Culturii, or nu știu ca Ministerul Culturii să fi avizat vreodată un asemenea proiect”, a mai spus acesta.

El a afirmat că proiectul privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Țăranului Român se află „în mapa de ședință a Guvernului”. „Nu știu amănunte despre document, pentru că nu am căderea necesară să știu aceste amănunte. Noul ministru va fi prezent mâine (miercuri, n.r.) în ședința de Guvern și va susține un punct de vedere asemănător cu al meu”, a precizat acesta.

Radu Boroianu a declarat că noul ministru al Culturii, Gigel Sorinel Știrbu, nu va susține acest proiect, afirmând că a discutat cu acesta poziția sa privind proiectul de comasare a celor instituții muzeale. „Mi-a confirmat că nu este de acord cu această comasare”, a subliniat Boroianu pentru MEDIAFAX.

Muzeul Țăranului Român din Capitală a fost înființat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, potrivit site-ului instituției. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș director al acestui muzeu, care a funcționat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea „neoromânească” a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budești, strălucit reprezentant al școlii autohtone de arhitectură care, potrivit opțiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Samurcaș, trebuia să înalțe „un palat al artei pământene”, dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfățișarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Țăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înființatului Muzeu al Țăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Țăranului Român este condus de Virgil Nițulescu, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Internațional al Muzeelor (ICOM).

Pe de altă parte, în primăvara anului 1936, a luat ființă Muzeul Satului Românesc, creație a Școlii Sociologice Române, înființată și condusă de profesorul Dimitrie Gusti. Acesta a fost al doilea muzeu în aer liber din țară, după secția în aer liber din Parcul Hoia a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, înființată în 1929 de către Romulus Vuia. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber – Muzeul Skansen, din Stockholm (Suedia, 1891), și Muzeul Bigdo, din Lillehamer (Norvegia).

La deschiderea sa, Muzeul Satului din București avea o suprafață de 5 hectare și cuprindea 30 de case țărănești, caracteristice diferitelor zone din țară. În anul 1977, el a primit denumirea de Muzeul Satului și de Artă Populară, prin contopirea cu Muzeul de Artă Populară, iar în luna martie a anului 1990, a fost divizat în Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român.

În prezent, Muzeul Satului cuprinde peste 80 de gospodării, monumente sau instalații, precum și colecții de: costume populare (13.258 de obiecte), obiecte textile de ordin practic, utilitar (7.576), scoarțe (2.019 de obiecte), obiecte religioase (în număr de 1.530), ceramică (8.565 de obiecte), obiecte din lemn (5.817), precum și 93.000 de fotografii documentare alb-negru și color.

Directorul Muzeului Satului „Dimitrie Gusti” este Paulina Popoiu.