Prima pagină » Știri » Directorul SRI: E nevoie de replanificarea forțelor militare în statele de graniță ale NATO, inclusiv România

Directorul SRI: E nevoie de replanificarea forțelor militare în statele de graniță ale NATO, inclusiv România

Directorul SRI: E nevoie de replanificarea forțelor militare în statele de graniță ale NATO, inclusiv România
NATO trebuie să găsească un echilibru mai bun între abordarea riscurilor neconvenționale și a celor clasice, fapt ce presupune o replanificare a structurii de forțe militare în state de graniță ale Alianței, inclusiv România, a declarat, miercuri, directorul SRI, George Maior.

Directorul Serviciului Român de Informații a precizat că România a avut în cadrul NATO „o contribuție militară consistentă la apărarea colectivă”, o contribuție la misiunile importante de asigurare a securității globale, dar și o contribuție politică și diplomatică la funcționarea Alianței, la mecanismele decizionale, la planificarea strategică. „Mă refer la aspectele legate de riscurile la adresa Alianței pe care noi le vedeam provenind în special din acest flanc sudic și flanc estic al NATO. Și aceste lucruri s-au adeverit, vedeți foarte bine și cu ultimele evenimente, dar ceea ce este îmbucurător pentru noi este faptul că nu ne-au luat pe nepregătite nici conceptual, nici din punct de vedere al cunoașterii și nici din punct de vedere al cunoașterii posibilităților de reacție în interiorul Alianței cu privire la aceste evoluții”, a declarat Maior, la conferința „Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”, organizată la Parlament.

În opinia sa, NATO trebuie să găsească „un echilibru mai bun” între abordarea riscurilor neconvenționale și riscurile clasice de ordin militar, care se petrec la frontierele estice ale Alianței. „Acest lucru presupune o replanificare, poate, a forțelor, a structurii de forțe NATO, o replanificare a structurii de forțe militare inclusiv în state de graniță ale NATO, cum este și România”, a subliniat George Maior.

Directorul SRI speră că nu se va ajunge la un neorăzboi rece, care înseamnă „o confruntare pe principii diferite de interpretare a dreptului internațional și a conceptelor de securitate internaională, pornind de la premisa că NATO este și o organizație bazată pe niște valori (…) în care nu intră și achiziția de teritorii prin forță, așa cum s-a întâmplat la granițele de est ale Alianței”.

„Dacă vom ajunge la o astfel de confruntare pe principii diferite, trebuie să fim pregătiți să explicăm lumii că NATO se așează în primul rând pe aceste valori ale păcii, pe securitatea înțeleasă într-un alt mod și că acțiunea sa politică, militară, diplomatică se va baza și se va încadra în contextul acestor valori”, a punctat Maior. Totodată, George Maior a subliniat că serviciile de informații românești sunt „contributori foarte relevanți” la informațiile transmise Alianței.

La rândul său, Sorin Ducaru, asistentul Secretarului general al NATO pentru riscuri de securitate emergente, a spus că România contribuie la securitatea spațiului aliat prin găzduirea sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. „De asemenea, trebuie amintit si rolul activ al țării noastre în ce privește securitatea energetică și pe cea cibernetică”, a spus Ducaru.

Oficialul NATO a evidențiat, în acest context, „cât de mult datorăm militarilor români, alături de toți militarii din celelalte țări aliate, pentru dăruirea, profesionalismul și sacrificiul lor, uneori sacrificiul suprem, pentru promovarea obiectivele și misiunile Alianței, pentru ca noi, cetățenii din țările aliate, să trăim în securitate și pace”.

Consilierul prezidențial Iulia Fota a abordat subiectul aderării la NATO din perspectivă istorică, enumerând principalii actori în acest proces, de la Corneliu Coposu și Radu Câmpeanu, în anii ’90-’91, la fostul premier Petre Roman, fostul consilier prezidențial Ioan Talpeș, care a avut un rol important la semnarea Parteneriatului pentru Pace, ce a scos România „dintr-o nemeritată izolare”.

Pe de altă parte, Fota a susținut că summitul NATO din 1997, când România nu a fost primită în NATO, nu a fost un eșec, ci a fost „prima victorie importantă” în campania de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Totodată, Fota a precizat că după 2002 trebuie subliniat rolul președintelui Traian Băsescu, „cel care a dat substanță aderării Rom la NATO”, prin dorința de a demonstra în cadrul Alianței că „suntem parteneri loiali până la capăt”.

Conferința „Profilul României în NATO la 10 ani după integrare”, organizată de Ministerul de Externe și Parlamentul României a marcat aniversarea a 10 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

La eveniment au luat cuvântul premierul Victor Ponta, ministrul de Externe, Titus Corlățean, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, miniștrii Titus Corlățean, Gabriel Oprea, Marius Dușa, directorul SIE, Teodor Meleșcanu, directorul SRI, George Maior, precum și însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, Duane Butcher.

Citește și