Directorul suspendat al RA-APPS, Gabriel Surdu, eliberat din arest
Judecătorii Curții de Apel București au admis contestația formulată de Gabriel Surdu, după ce Tribunalul București dispusese, în 5 iunie, ca directorul suspendat al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) să fie cercetat în continuare în arest preventiv, pentru încă 30 de zile.
Decizia Curții de Apel București este definitivă, astfel că Gabriel Surdu a fost eliberat din arestul Poliției Capitalei, unde era încarcerat din 12 mai.
Gabriel Surdu, aflat la conducerea RA-APPS din aprilie 2007, a fost suspendat din funcție în 13 mai, după arestarea sa preventivă.
Procurorii DNA au făcut, în 29 aprilie, patru percheziții în București și Prahova, la sediul RA-APPS, la o firmă și la locuințele unor persoane suspectate de fapte de corupție care ar fi fost comise în perioada 2013-2014. În aceeași zi, Gabriel Surdu a fost reținut, însă Tribunalul București a dispus cercetarea acestuia sub control judiciar, ulterior fiind arestat preventiv, în urma deciziei luate de Curtea de Apel București, la judecarea contestației procurorilor.
Georgian Gabriel Surdu este suspectat că, în vara anului 2013, i-ar fi cerut președintelui Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent suspendat din funcție, să-i faciliteze obținerea unor contracte de lucrări în județul Buzău pentru SC Construct CO Group SRL, firmă pe care o conducea printr-un intermediar.
Cristinel Bîgiu ar fi fost de acord cu cererea lui Gabriel Surdu și l-ar fi sprijinit să obțină un contract de lucrări pentru SC Construct Co Group SRL, în comuna Ghergheasa, în schimbul intervenției sale pe lângă primarul localității buzoiene fiind solicitat 8% din valoarea contractului, au precizat sursele citate.
În acest sens, Bîgiu l-ar fi prezentat pe Horațiu Daniel Vidan Popa primarului localității Ghergheasa, iar în 21 mai 2014, între Primăria Ghergheasa și SC Construct Co Group SRL administrată de Vidan, a fost încheiat contractul de lucrări de proiectare și execuție privind „Modernizare drumuri de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare în comuna Ghergheasa, județul Buzău”, în valoare de 48.678.773,89 lei, respectiv aproape 11 milioane de euro.
Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.
În februarie 2015, Cristinel Bîgiu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită și conflict de interese în formă continuată și pentru tentativă de spălare a banilor, iar finul său, Florin Colgiu, pentru complicitate la aceste infracțiuni. În rechizitoriul procurorilor DNA se arată că, în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014, Cristinel Bîgiu a cerut, iar în zilele de 20 decembrie 2013, respectiv 6 decembrie 2014 a primit sumele de 45.000 lei, respectiv 50.000 lei, prin intermediari, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău, respectiv aprobarea atribuirii către firma Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat (ADICA) Călărași, prin procedură directă, a două contracte, precum și aprobarea plăților aferente, după recepționarea lucrărilor. Cele două contracte vizau elaborarea primelor două componente ale „Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Buzău 2014-2020”.
În 20 mai, Florin Colgiu a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă.
Numele lui Cristinel Bîgiu apare și în dosarul în care fostul ministru al Internelor Cristian David este acuzat că ar fi luat mită 500.000 de euro pentru intervenții în favoarea unei persoane care revendica un teren.
Potrivit procurorilor, în 2007, Cristian David ar fi intervenit la prefectul de atunci al județului Buzău, Cristinel Bîgiu, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Județeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.