Luni, în Sala Sinodală din reședința patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Între hotărârile adoptate figurează și aceea privind solicitarea de amânare a intrării în vigoare a Legii 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare.
„Sfântul Sinod a luat act cu îngrijorare de adoptarea Legii nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, act normativ deficitar și ambiguu în multe privințe, având ca principală motivație crearea cadrului legislativ pentru înființarea de cimitire private, de către operatori economici, dar care nu reglementează corespunzător problemele generate prin noutățile aduse. De aceea, Sfântul Sinod solicită Guvernului și Parlamentului României să amâne intrarea în vigoare a acestei legi în vederea modificării și completării acestui act normativ”, a precizat instituția.
Unul dintre inițiatorii legii, parlamentarul UDMR, Antal István, s-a declarat surprins de solicitarea conducerii Bisericii Ortodoxe Române. „De ce nu au venit în Parlament cu un punct de vedere. Proiectul ăsta a stat în Parlament cinci ani de zile. Ei trebuia să vină la comisia de specialitate să își spună punctul de vedere. Cine să amâne intrarea în vigoare a legii? Ați mai întâlnit așa un caz, pe undeva? Să depună niște modificări inteligente și atunci intră în procedură normală, trece de cele două camere și, știu eu, în două – trei luni de zile, se fac acele corecturi la câteva articole, în mod inteligent depuse, și o să fie adoptat de toți parlamentarii. Asta cred eu. Acum, după ce că abia a trecut, cum să îl amâne Parlamentul?”, a declarat pentru gândul deputatul UDMR. Acesta a ținut să precizeze că proiectul inițiat de el nu a fost făcut cu scopul de a supăra cultele. „Era nevoie să se reglementeze aceste edifici”, a adăugat Antal István.
Legea 102/2014, publicată în Monitorul Oficial în 11 iulie 2014, prevede printre altele că oricine are dreptul la o înmormântare decentă și la aducerea ultimului omagiu la locul de veci al decedatului.
La stabilirea locului de veci și organizarea serviciilor funerare, persoanele în drept și prestatorii serviciilor funerare sunt obligați să colaboreze între ei, să țină cont de voința exprimată pe timpul vieții de către defunct sau, în lipsa acesteia, vor ține seama de apartenența religioasă a defunctului.
Înmormântarea poate fi religioasă sau laică. Înmormântarea religioasă are loc cu respectarea canoanelor, obiceiurilor locului, tradițiilor și regulamentelor cultului respectiv. În cazul înmormântării laice, organizatorii stabilesc modul de desfășurare a procesiunii funebre, mai prevede legea.
Tot în ședința de luni s-a hotărât, la cererea Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, ca Sfântul Mucenic Hristofor (9 mai) să fie declarat ocrotitor (patron spiritual) al transportatorilor rutieri din România.
În prezent, în România funcționează cimitire aflate în administrarea statului, cimitire episcopale și mânăstirești și un număr foarte mic de cimitire private, ultimele nefiind recunoscute în statutul BOR. Anul trecut, gândul scria, în articolul intitulat ‘BOR vrea să elimine concurența cimitirelor private care „nu au nimic sacru în ele și sunt doar o sursă de bani”‘, că În București erau doar câteva cimitire private, în Cluj doar două, în Iași nu era niciunul, la fel și în Timișoara, în schimb exista unul în Hunedoara. Patriarhia afirma, anul trecut, că înființarea și administrarea cimitirelor în sistem privat provoacă consecințe grave: „tulburarea păcii confesionale în perimetrul lor”. De asemenea, o hotărâre a Sântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) nr.943/ 2012 în care se specifică, printre altele că: „centrele eparhiale vor continua demersurile la autoritățile locale în drept pentru anularea certificatelor de urbanism eliberate pentru amenajarea cimitirelor private„