DNA a extins urmărirea penală pe numele șefei CNA, pentru abuz în serviciu și instigare la fals
Procurorii anticorupție au extins acuzațiile în cazul Laurei Georgescu, președinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), în dosarul privind intervenții pentru licența Giga TV, ea fiind urmărită penal pentru abuz în serviciu și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Procurorii susțin că, în calitate de președinte al CNA, Laura Georgescu a fost cea care a instigat, între 2013 – 2014, la întocmirea unor sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA și care au fost soluționate prin sancționarea a șapte posturi de televiziune.
Conform ordonanței de extindere a urmăririi penale, în perioada respectivă, Georgescu a impus mai multor funcționari din cadrul instituției pe care o conduce, să întocmească sesizări ce conțin date nereale, iar ulterior a susținut respectivele sesizări false, prin demararea unor proceduri administrative care au dus la amendarea celor șapte posturi TV, unele dintre acestea fiind sancționate de mai multe ori.
Modalitatea de lucru în cazul acestor sesizări false era bine pusă la punct, potrivit DNA, iar pentru a se crea aparența de legalitate în privința acestor sesizări, o parte dintre ele au fost lucrate într-un fișier „word” care păstra coordonatele formularului de sesizare on line, existent pe site-ul CNA.
„Pornind de la un asemenea formular, angajați ai CNA fie au completat respectivele sesizări cu date nereale, la instigarea suspectei Laura Georgescu, fie au participat indirect, înregistrând o dată calendaristică modificată, nereală sau au permis ca sesizările să fie realizate de pe calculatoarele lor. Trebuie subliniat că, după redactare, aceste sesizări cu date nereale erau printate și înregistrate ca și cum ar fi fost preluate de pe mail-ul instituției, deși acestea, în mod evident nu erau transmise pe mail, însă reprezenta modalitatea prin care Laura Georgescu păstra aparența de legalitate a acestor sesizări”, arată DNA, într-un comunicat de presă.
În cazul sesizărilor identificate cu privire la cele șapte posturi TV, au fost inserate date false referitoare la identitatea persoanei care face sesizarea sau chiar cu privire la momentul sesizării.
„În conținutul unei astfel de sesizări, au fost inserate abaterile despre care suspecta Laura Georgescu a considerat că ar fi suficiente ca să ducă la sancționarea respectivului post, chiar dacă, în unele situații, faptele erau mai vechi și erau prescriptibile (se aplică termenul general de prescripție în materie contravențională – 6 luni). Un alt aspect rezultat în timpul urmăririi penale este acela că, în cazul unora dintre aceste sesizări false, momentul conceperii lor și al înregistrării este anterior derulării efective a programului în legătură cu care se reclamă abaterea de la legea audiovizualului. În aceste condiții, este evident că se urmărea grila, se stabilea care program ar putea fi sancționabil și se proceda la redactarea sesizării, însă din neglijență, nu se modifica ora și rămânea menționată ora redactării care, așa cum s-a precizat, era anterioară difuzării respectivului program”, potrivit DNA.
În ordonanța de extindere a urmăririi penale pe numele Laurei Georgescu se menționează că, în cazul unuia dintre posturile tv sancționate, la momentul analizării cererii de prelungire a licenței, în 2014, contrar metodologiei de până la acel moment, la dosarul constituit pentru prelungirea licenței, la comanda ei, au fost anexate mai multe sesizări false, anterioare acelui moment și care deja fuseseră soluționate prin sancționarea cu amendă, ceea ce a condus la o amânare a deciziei de prelungire pentru mai multe săptămâni. În tot acest timp, în spațiul mediatic s-a transmis că postul respectiv a rămas fără licență, ceea ce a afectat în mod direct activitatea acestuia.
În urma sancțiunilor repetate și a neprelungirii licenței, postului tv respectiv i-au scăzut încasările din publicitate, cu peste 600.000 de lei.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane, angajați în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului, în legătură cu întocmirea documentelor false, conform DNA.
Laura Georgescu a fost, joi, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, iar procurorii i-au adus la cunoștință extinderea urmăririi penale.
Extinderea cercetărilor a fost făcută în dosarul în care Laura Georgescu, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, primarul suspendat din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, și Narcisa Iorga, fost membru CNA, este suspectată cu privire la intervenții pentru licența Giga TV.
Anchetatorii au reunit, anterior extinderii urmăririi penale, la dosarul privind licența Giga TV, televiziune care era controlată de Gheorghe Ștefan la data faptelor, un alt dosar în care sunt vizate fapte de corupție comise la nivelul CNA. Astfel, Laura Georgescu este vizată și pentru primirea unor laptopuri de la persoane pe care le-ar fi favorizat.
Dosarul a fost deschis după ce au fost semnalate posibile fapte de corupție și asimilate celor de corupție în care ar fi implicați funcționari ai statului, de la nivelul autorităților centrale de reglementare în domeniul audiovizualului, „acțiunile acestora deservind interesele personale și de afaceri, obiectivul fiind continuarea emiterii unor posturi de televiziune, deși acestea nu îndeplinesc criteriile cerute de lege”, potrivit DNA.
În același dosar se fac cercetări și în cazul denunțului formulat de Liliana Mincă, membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Camera Deputaților. Mincă a depus plângerea în luna iulie 2014, după ce în presă au fost difuzate înregistrări audio în care șefa CNA folosește un limbaj licențios și face referire la anumite practici, pentru obținerea de sponsorizări cu logistică în favoarea Consiliului. În plângere sunt menționate și fragmente din înregistrările cu Laura Georgescu, în care aceasta face referire la o posibilă sponsorizare sau donație a unor laptopuri pentru Consiliu. Plângerea are ca obiect infracțiunile de luare de mită și trafic de influență.
În octombrie 2014, procurorii au făcut percheziții la sediul CNA, Laura Georgescu spunând atunci că i-a fost adus la cunoștință că este controlat cursul sesizărilor primite de Consiliu.
În dosarul privind intervenții pentru licența Giga TV, Gheorghe Ștefan este acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obținerea licenței postului Giga TV, care fusese retrasă la 17 septembrie 2013, după ce a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licența audiovizuală, mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului.
Viorel Hrebenciuc este urmărit penal pentru că s-ar fi implicat în determinarea unor funcționari din CNA pentru ca această instituție să revină asupra deciziei de retragere a licenței Giga TV.
Narcisa Iorga este cercetată pentru că i-ar fi sugerat primarului din Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, în ce mod se poate redobândi licența Giga TV și la cine să apeleze pentru asta, nominalizându-l pe Viorel Hrebenciuc.